.
.
.
.
.

24 februarie 2012

8 ianuarie 2012

Despre regional - Contribuția acad. prof. dr. arh. Octav Doicescu

pe  9 ianuarie 2012 se implinesc 110 ani de la nasterea arh. Octav Doicescu


drd. arh. Alin Toma Negoescu
Casa Nicolae Caranfil, str. Emile Zola nr. 2
Articolul de fata face parte din stradania autorului de incadrare a creatiei prof. arh. Octav Doicescu , a operei sale preponderent interbelica , in cadrul scolii nationale de arhitectura .
Viziunea profesorului arhitect Octav Doicescu cu privire la arhitectura moderna, romaneasca, ce trebuie promovata in orasele noastre , il recomanda arhitectilor de azi ca un precursor al ‘’ regionalismului critic", cu 50 de ani inaintea arhitectului Kenneth Frampton , ideologul si teoreticianul acestui curent din arhitectura moderna . Din 1980 pana astazi , regionalismul critic si- a dovedit actualitatea si forta . In secolul XXI , acest curent grupeaza opozitia fata de fenomenul de globalizare prezent in societatea moderna , globalizare care are ca scop principal stergerea trasaturilor specifice , traditionale , ale natiunilor , insasi termenul de “ natiune “ urmand a fi abandonat .
Deoarece Scoala nationala de arhitectura s-a bazat de la inceput pe contributia unor mari arhitecti de talia lui Mincu , Cerchez sau Petre Antonescu, sa vedem daca arhitecti moderni de talia lui Octav Doicescu , H. Delavrancea , P. Smarandescu , S. Ciortan etc. pot influenta in bine creatia arhitectilor romani de azi . Anticipand raspunsul, afirmam de la inceput ca arhitectura cu nuante lirice si urbanismul de tip organic ale profesorului Octav Doicescu constituie exemple de referinta in arhitectura romaneasca a caselor frumos concepute , aceste exemple inscriindu- se cu succes in diversitatea scolilor de arhitectura din Europa , in suita realizarilor importante din perioada interbelica . Urbanismul si arhitectura promovate de Doicescu se inscriu in cadrul contributiei arhitecturii romanesti la arhitectura europeana , in cadrul contributiei culturii noastre la cultura Europei .
In perioada postbelica a creatiei , perioada influentata de factorul politic ( cu handicapul neapartenentei arhitectului la partidul unic ) , de nocivitatea curentului realist socialist - curent impus din afara tarii , de concurenta neloiala a arhitectilor clientelari regimului comunist si de inaintarea in varsta a profesorului , Doicescu a continuat sa fie prezent in epoca cu lucrari mari , frumos concepute , cu studii teoretice, articole si cuvantari , dovedind crezul sau artistic de o viata ; aflam astfel legatura si continuitatea creatiei interbelice cu cea postbelica . Totodata mentionam buna cunoastere de catre profesor a arhitecturii vest si est europene , a arhitecturii din SUA , Brazilia , Mexic etc. prin deplasarile sale in strainatate ( trimis de statul roman, de Uniunea Arhitectilor sau calatorii particulare ), deplasari urmate de articole publicate in presa vremii sau de referiri ce apar in conferinte sau in activitatea de la catedra .
Toate cele de mai sus sustin dimensiunea de arhitect european a staturii profesorului . Poate si mai mult , gandindu- ne la primirea de catre Octav Doicescu a titlului de “Cetatean de onoare a orasului New York “ si a medaliei de argint a Targului mondial 1939 - 1940 , ca autor al proiectului ( si coordonator al realizarii designului interior ) la Casa Romaneasca si coautor al Pavilionului Romaniei , impreuna cu arh. G. M. Cantacuzino.
(cititi mai departe dand clic pe link-ul de mai jos)

31 octombrie 2011

1959 - Încercări de preluare a elementelor de arhitectură tradițională românească

.
Prezint în următoarele imagini textul articolului Cartierul de locuințe Băneasa apărut în  Revista Arhitectura R.P.R., anul VII, nr 6 (61), noiembrie-decembrie 1959. Întregul articol însoțit de fotografiile care îl ilustrează îl găsiți  pe Blogul Arh. Octav Doicescu.
Autorii articolului condamnă încercarea arh. Octav Doicescu de a prelua elemente de arhitectura tradițională românească. Interesant de citit mai ales de la fig. 6.


.
fig. 1.


fig. 2

pentru urmatoarele imagini dati clic pe link-ul de mai jos

5 aprilie 2011

Două articole despre Monumentul "Calvarul Aiudului" - arh. Anghel Marcu (+1998)

În aceste articolele de mai jos sunt descrise intențiile celor care au demarat proiectul Monumentului "Calvarul Aiudului" de creare pe Râpa Robilor a unui Parc Memorial care nu s-au mai concretizat. 

Pentru acest proiect arh. Anghel Marcu a primit în anul 1997 PREMIUL SPECIAL în cadrul premiilor de arhitectură ARHITEXT DESIGN.



Lucrarile la “Calvarul Aiudului”, intrerupte de scheletele martirilor ingropati pe Rapa robilor

Numele orasului Aiud se leaga in constiinta chinuita a romanilor de sinistra inchisoare care, in anii comunismului, a devenit adevarat loc de exterminare pentru cei care nu se plecau.

La marginea orasului, in apropierea locului unde se intindea comitirul detinutilor, au inceput lucrarile unui monument inchinat mortilor in inchisoare. Numele lui va fi “Calvarul Aiudului”. Pe Rapa robilor sau Dealul robilor, cum este numit locul, se va ridica monumentul conceput ca un grup de cruci duble – ca oamenii ingemanati in suferinta – inalte de 6 metri, purtand pe umeri Crucea Mare a Destinului.

Daca intreg monumentul este imbracat in travertin, Crucea Destinului, avand o lungime de 27 de metri, este din beton – material dur si greu, ca viata sau moartea indurate in inchisoarea Aidului.
Crucile sunt plasate pe un postament inalt de 11 metri, in interiorul careia se va amenaja o capela pentru cinstirea martirilor. La baza capelei se afla un lacas de 3 m inaltime, ce va servi ca osuar.

S-a hotarat ca Rapa robilor sa fie plantata cu pini si sa devina un parc memorial, in care sa poata fi puse si cruci individuale. dar, cand au inceput plantarea si lucrarile pentru fundatia monumentului, au iesit la iveala schelete, desi groapa era doar in apropierea cimitirului. Si atunci, plantarea s-a oprit, pana la terminarea osuarului care urmeaza sa adune toate ramasitele aflate in zona. Gropile mortuae erau anonime, acum nu se mai pot face identificari, si este cu adevarat asa cum se spune in slujba de inmormantare “… si am vazut un camp de oase. Oare ale cui sunt, ale imparatului sau ale osteanului?”. Din lunca Muresului si pana la monument, terenul urmeaza sa fie amenajat in trepte. 

Inconjurat de soare in timpul zilei, realizandu-se astfel un joc de lumini si umbre, noaptea, monumentul va fi luminat de la baza.

“Calvarul Aiudului” este un monument ce se ridica din initiativa si pe cheltuiala Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania. 
- autorul proiectului: arh Anghel Marcu; 
- coordonator din partea AFDPR: arh. Nicolae Goga; 
- initiator: ing Gheorghe Brahonschi; 
- colaboratori: ing Vicentiu Haram, ing Septimiu Ramboiu, ing Ion Pantis, arh Liliana Chiaburu.

Sighetul si Ramnicu Sarat isi astepata monumentele lor, care sa reziste in fata timpului si a istoriei.


Articol a fost copiat online de Margarita Geica pe site-ul ziuaonline.ro pe 18 decembrie 2010, aici: 
 


a se vedea si postarea de aici

25 martie 2011

Casa lui Nae Ionescu, 1938 - arh. G. M. Cantacuzino (1899-1960)

.

O faţadă ce nu se vede de pe stradă cu câteva elemente bizantine

Curtea si colonada , partea de nord





Adresa : Bucureşti, Bd. Ion Ionescu de la Brad, nr. 4, sector 1

Casa a fost construită în 1939 de către industriaşul Nicolae Malaxa pentru prietenul său, filosoful Nae Ionescu care a locuit şi a murit aici în 1940. După moartea sa, vila a fost reşedinţa mareşalului Ion Antonescu. Aici s-au ţinut câteva şedinţe ale Consiliului de Miniştri în timpul războiului.


In prezent este sediul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa (http://www.statiuneabaneasa.ro/).
.

imagini preluate din cartea Mihaelei Duculescu "George Mihai Cantacuzino (1899-1960) - Arhitectura ca temă a gândirii", Editura Simetria, Bucureşti, 2010
.
.
.
.

19 martie 2011

Pavilionul românesc (Casa Românească) la Expoziţia Universală de la New York, 1939 - arh. Octav Doicescu

.
Mai 1938. Arh. Octav Doicescu (stânga), înainte de a se urca în trenul simplon
care l-a dus la Le Havre, de unde s-a îmbarcat spre New York.
La centru ing. August Schmiedigen, în dreapta arh. G. M. Cantacuzino

În prim plan este Pavilionul proiectat de arh. G.M. Cantacuzino,
iar în planul secund Pavilionul proiectat de arh. Octav Doicescu.

Pavilionul proiectat de arh. Octav Doicescu
(în această imagine şi în toate cele următoare)







Acuarele de ah. Octav Doicescu










De văzut şi aici :


si aici:

.
.
sursa imaginilor :
(4) - (5), (10) - (18) : Andrei Doicescu (Paris) (vezi si aici : http://octavdoicescu.blogspot.com/2010/05/pavilionul-romanesc-la-expozitia.html)
(6) - (9) Revista Arhitectura n. 1 ianuarie-martie / 1941 cu tema 1891-1941 Semicentenarul Societatii ArhitectilorRomani
.link-urile de la final : via Beren