Lucrarile la “Calvarul Aiudului”, intrerupte de scheletele martirilor ingropati pe Rapa robilor
Georgeta Pop / 16 februarie 1993 în publicația ”COTIDIANUL” al lui Ion Rațiu
Numele orasului Aiud se leaga in constiinta chinuita a romanilor de sinistra inchisoare care, in anii comunismului, a devenit adevarat loc de exterminare pentru cei care nu se plecau.
La marginea orasului, in apropierea locului unde se intindea comitirul detinutilor, au inceput lucrarile unui monument inchinat mortilor in inchisoare. Numele lui va fi “Calvarul Aiudului”. Pe Rapa robilor sau Dealul robilor, cum este numit locul, se va ridica monumentul conceput ca un grup de cruci duble – ca oamenii ingemanati in suferinta – inalte de 6 metri, purtand pe umeri Crucea Mare a Destinului.
Daca intreg monumentul este imbracat in travertin, Crucea Destinului, avand o lungime de 27 de metri, este din beton – material dur si greu, ca viata sau moartea indurate in inchisoarea Aidului.
Crucile sunt plasate pe un postament inalt de 11 metri, in interiorul careia se va amenaja o capela pentru cinstirea martirilor. La baza capelei se afla un lacas de 3 m inaltime, ce va servi ca osuar.
S-a hotarat ca Rapa robilor sa fie plantata cu pini si sa devina un parc memorial, in care sa poata fi puse si cruci individuale. dar, cand au inceput plantarea si lucrarile pentru fundatia monumentului, au iesit la iveala schelete, desi groapa era doar in apropierea cimitirului. Si atunci, plantarea s-a oprit, pana la terminarea osuarului care urmeaza sa adune toate ramasitele aflate in zona. Gropile mortuae erau anonime, acum nu se mai pot face identificari, si este cu adevarat asa cum se spune in slujba de inmormantare “… si am vazut un camp de oase. Oare ale cui sunt, ale imparatului sau ale osteanului?”. Din lunca Muresului si pana la monument, terenul urmeaza sa fie amenajat in trepte.
Inconjurat de soare in timpul zilei, realizandu-se astfel un joc de lumini si umbre, noaptea, monumentul va fi luminat de la baza.
“Calvarul Aiudului” este un monument ce se ridica din initiativa si pe cheltuiala Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania.
- autorul proiectului: arh Anghel Marcu; - coordonator din partea AFDPR: arh. Nicolae Goga; - initiator: ing Gheorghe Brahonschi; - colaboratori: ing Vicentiu Haram, ing Septimiu Ramboiu, ing Ion Pantis, arh Liliana Chiaburu.
Sighetul si Ramnicu Sarat isi astepata monumentele lor, care sa reziste in fata timpului si a istoriei.
Articol a fost copiat online de Margarita Geica pe site-ul ziuaonline.ro pe 18 decembrie 2010, aici:
a se vedea si postarea de aici | 
