.
.
.
.
.

29 septembrie 2021

Film documentar cu lucrările de construcție de la uzinele de anvelope Banloc-Goodrich de la Florești, Prahova, 1938-1939

În 1938, societatea româno-americană Banloc-Goodrich construiește la Florești, Prahova, în apropierea marilor exploatații de petrol, o uzină de anvelope - importantă unitate pentru dezvoltarea țării și a industriei în zona petrolieră Prahova.
Dar această investiție avea, mai ales, un rol strategic, în perspectiva războiului care se întrezărea și care cerea înarmarea cu mijloace militare terestre și aeriene, echipate cu pneuri.
Arhitectul ales pentru proiectarea uzinei, a locuințelor muncitorilor, și a blocului de birouri din București al companiei, este Octav Doicescu.
Începută în august 1938, clădirea uzinei se ridică în câteva luni. Toate utilajele sunt aduse de partenerul american din SUA, fiind la acea ora cele mai moderne din Europa.


”Venirea la putere a lui Hitler atrage norii războiului. Apare „Mica Înţelegere” şi nevoia înarmării cu mijloace militare terestre şi aero, echipate cu pneuri, care prilejuiesc guvernului, pe baza legii industriilor, aducerea în ţară a utilajelor firmei Goodrich, din Ohio – S.U.A. cumpărate de statul român şi instalate la Floreşti, în numai 3 luni: iulie-august 1938.
Candidaseră primăriile din Lăculeţe-Dâmboviţa şi Boldeşti-Scăieni Prahova, câştigătoare fiind cea din Floreşti-Prahova, pentru că avea foarte aproape:
1- Calea ferată, 2 – Energia de la Uzina Electrică ridicată de Emil Prager în 1927 şi 3 – Apa râului Prahova!
Urmare deciziei Consiliului de Miniştrii nr. 34.251/19 VII 1937, prin Monitorul Oficial nr. 7662/29 VII 1937 „se recunoaşte însemnătatea pentru economia naţională a fabricaţiunii de către societatea „Banloc” a anvelopelor şi camerelor de automobile, autocamioane, motociclete şi biciclete” pe baza privilegiilor decretului regal 1861/1936.
Terenul provine din exproprierea a 11 hectare şi 8.910 mp din pământurile primite de localnici la 1864, prin reforma lui Vodă-Cuza.” / text: Serghie Bucur

28 septembrie 2021

arh. Octav Doicescu / Blocul Banloc-Goodrich - " Blocul Roșu", 1938, Calea Victoriei 218

În 1936, trustul american Benjamin Franklin Goodrich, cel mai vechi producător de anvelope din lume,  se asociază cu Elisabeta, principesă a României, cu scopul de a înființa în România o fabrica de anvelope. 

Prin decret regal al lui Carol al II-lea, în 1936 ia naștere compania ”Banloc – Goodrich”, deținută de Societatea Banloc și de B.F. Goodrich Company din Akron-Ohio. 

Această companie nou înființată construiește în 1938 uzina de anvelope Banloc-Goodrich de la Florești, Prahova care va fi echipată cu cele mai moderne utilaje americane, devenind astfel cea mai modernă fabrică de profil din Europa, fapt confirmat de industriile de specialitate din Statele Unite ale Americii.

Pentru proiectarea uzinelor, atelierelor și locuințelor muncitorilor de la Florești ale companiei, dar și pentru proiectarea birourilor societății Banloc-Goodrich din București, a fost ales arhitectul Octav Doicescu.

Inspirat din arhitectura americană, blocul Banloc-Goodrich a fost proiectat în 1938, în aceeași perioadă în care  sunt proiectate și uzinele de la Florești. Din cauza războiului, însă, blocul ajunge să fie ridicat abia în anii 1943-1946. 

Blocul de birouri Banloc-Goodrich mai purta numele și de ”Blocul Roșu” pentru că fațada etajelor superioare era finisată în culoare roșie-cărămizie, Ocra Rossa. Arcadele parterului și unele ancadramente ale ferestrelor erau placate cu piatra de Bașchioi.

Câțiva ani după terminarea construcției, în aripa dreaptă în vitrina de la parter, a fost expusă o mașină americană.

În 1958, compania americană B.F. Goodrich atacă statul român la un tribunal specializat pe litigii intrenaționale de la Washington și obține condamnarea României la plata de daune pentru naționalizarea din 1948.

Începând cu anii '60, clădirea devine sediul Institutului de Proiectări pentru Construcția de Mașini, I.P.C.M. 

După cutremurul din 1977 blocul suferă lucrări de consolidare, cu care ocazie tencuiala Ocra Rossa este înlocuită cu o tencuială de culoare bej deschis.

În octombrie 2019, conform Legii 174/2019, Blocul  Banloc-Goodrich a fost transferată în proprietatea Institutului Național „Elie Wiesel” pentru Studiul Holocaustului din România, fiind desemnat drept sediul viitorului muzeu.



1. Fațada principală, proiect


2. Blocul Banloc, în prezent


3. Fotografie din perioada când blocul era roșu


4. Fotografie din perioada când blocul era roșu



5. Fotografie din perioada când blocul era roșu


6. Fotografie din perioada când blocul era roșu


7. Fațada principală, schiță, varianta finală


8. Detaliu de fațadă, scara 1/20








sursa imaginilor:

(1), (7) - (8) Arhiva Octav Doicescu
(2) Blogul Politici Weebley
(4) Spațiul modernității românești, Carmen Popescu, Editura Fundației Arhitext design, 2011
(5) Ghidul Bucureștiului, 1962





25 septembrie 2021

arh. Octav Doicescu / Casa avocat Alexandru Alexandrini, 1938, str. Paris 46, București












Planul Parter


Planul Etaj


Schița Fațadei Principale, într-o variantă anterioară celei finale



Schița Fațadei Laterale, într-o variantă anterioară celei finale



Avocatul Alexandru Alexandrini a fost deputat în perioada interbelică și ministru de finanțe în perioada 1945-1947.

Restaurarea a casei a fost făcută de firma CRISTEA ARHITECTURA între anii 2015-2017.

Casa, monument istoric, se desfășoară pe trei niveluri (subsol, parter și etaj). A fost construită cu materiale de foarte bună calitate, oferind spații de locuit generoase, decorate discret cu bolți, coloane și șeminee. La exterior există o streașină largă, ancadramente, perforații și grile din fier forjat. Predominanșa plinului în fațadă sugerează atmosfera confortabilă a culelor oltene, bolțile și capitelurile coloanelor trimițând către spiritul arhitecturii toscane. Cromatica este redusă la albul pereților, ocrul elementelor de piatră, maro închis al elementelor din lemn, la care se adaugă cărămiziul olanelor acoperișului. De la volum și configurație funcțională, până la lumină și detalii, clădirea exprimă un rafinament subtil. (text  CRISTEA ARHITECTURA)


sursa fotografiilor clădirii: CRISTEA ARHITECTURA (pagina de facebook)
planșele desenate fac parte din Arhiva Octav Doicescu







20 septembrie 2021

ARHITECTURĂ TRADIȚIONALĂ DIN DÂMBOVIȚA / Casa Angela Georgescu, Târgoviște, Dâmbovița





sursa imaginii: Colecția privată Prof. Mircea Alifanti
fotografie preluată din volumul ”Curți domnești și boierești în România”, autor: Anca Brătuleanu, Editura Simetria 1997


19 septembrie 2021

ARHITECTURĂ TRADIȚIONALĂ DIN TELEORMAN / Casa Bellu, Tărtășeștii de Sus, Teleorman



sursa imaginii: Colecția privată Gheorghe Bagdat
fotografie preluată din volumul ”Curți domnești și boierești în România”, autor: Anca Brătuleanu, Editura Simetria 1997


3 septembrie 2021

arh. Constantin Joja / Casa Mateescu, 1938, Pucioasa, jud Dâmbovița





sursa fotografiilor:
fotografia (1) - cca. 1970. autorul este arh. Constantin Joja și a fost preluată din volumul ”Actualitatea tradiției arhitecturale românești” de arh. Constantin Joja
fotografia (2) - 2017, prelucrată prin eliminarea elementelor care bruiau obiectul de arhitectură pentru o mai bună înțelegere a volumului.