.
.

12 aprilie 2010

Casa Hagi Prodan - Ploieşti

.
imagini de epocă
.




imagini de dinainte de restaurarea recentă





imagini de după restaurare
.






releveul şi planul casei
.





sursa imaginilor:

(1) Grigore Ionescu - Arhitectura Romaniei, Buc., 1971, preluare din Silvia Păun - Romania, valoarea arhitecturii autohtone, Ed. Per omnes artes, Buc., 2003
(2), (12-13) Grigore Ionescu - Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Ed. Academiei, Buc., 1982
(3) Clişeul nr. 2637 din Fototeca Bibliotecii Uniunii Arhitecţilor din Romania, preluare din Silvia Păun - Romania, valoarea arhitecturii autohtone, Ed. Per omnes artes, Buc., 2003
(4) museum.ici.ro
(5) Ioan Donca
(7-11) Lucian Vasile www.republicaploiesti.net (toate fotografiile de după restaurarea casei)

Mai multe imagini gasiţi aici www.republicaploiesti.net
.
.

4 comentarii:

  1. Am primit acum cateva luni aceste randuri de la Ioan Donca, cititor al Atelierului de arhitectura:

    „Daca va intereseaza istoria casei, va pot spune ca ea a avut diversi proprietari de-a lungul vremii, printre care si Hagi Prodan (casa a purtat acest nume pana ce a primit acum cativa ani pe neutrul "Casa de targovet"). De fap, Hagi Ivancea caldararul, cel care a construit-o, era vlah originar din Sliven (actuala Bulgarie) ca si Anton Pann si avea aceeasi ocupatie la fel ca tatal acestuia, cea de caldarar. In acea vreme era una din cele mai onorabile ocupatii, multi dintre descendentii acestora devenind arhitecti.

    Pe un site al unei organizatii a romilor am gasit insa informatia ca Anton Pann, ar fi apartinut acestei etnii, lucru pe care cineva s-a grabit a-l trece in Wikipedia. M-a deranjat aceasta afirmatie si am inceput sa cercetez indeaproape subiectul. Asa am aflat cum locuitorii crestini din Sliven "bajeniti" de acolo din fata turcilor, au intemeiat langa Ploiesti "Slivenul nou", ce avea majoritatea caselor cu etaj, biserica satului fiind cea mai mare din zona.

    La acestia avea sa ajunga si Anton Pann dupa moartea tatalui si tot aici avea sa-si inzestreze cu o mosie pe Tincuta, unica fica. Aceasta avea sa se casatoresca cu un avocat din Brasov, Fotache Radovici, nepotul lui Nicolae Radovici din Golesti, cunoscut in literatura ca Dinicu Golescu, "cumatru" cu Anton Pann. Unul dintre copiii pe care i-a avut Tincuta cu Fotache Radovici avea sa ajunga un cunoscut om politic si parlamentar. Ocupat cu politica, avea insa a-si neglija sotia (nascuta Ionescu Quintus), matusa venerabilului liberal de astazi M.Ionescu Quintus. Aceasta si-a "gasit consolarea" in bratele unui aventurier basarabean, care dupa sinuciderea lui Radovici, avea sa traiasca linga sotia acestuia, mai mult, sa si mosteneasca mosia de la Anton Pann. Basarabeanul a devenit cunoscut in acest timp in lumea socialistilor romani, iar proprietatea devenita dupa 1948 parc public, a ajuns in zilele noastre sa-i poarte numele: Constantin Stere.

    Revenind la Hagi Ivancea Caldararul ce incepuse sa faca negot in Balcani si Ardeal, acesta a vandut lui Radu "Calu", negustor din Sacele, o parte din proprietatea din Ploiesti. Radu isi modifica numele dupa obiceiul vremii in Radovici, conacul sau de la Golestii de Arges devenind un loc preferat de negustorii slivineni, acestia construind aici o scoala pentru copiii lor. Asociindu-se cu un Ionescu, negustor din Ploiesti, in urma unor tranzactii dubioase, pierde in favoarea acestuia proprietatile si mare parte a averii. Devenind intre timp bancheri, fiii lui Ionescu devin si ei oameni politici, unul dintre ei, Gogu Ionescu fiind primar al Ploiestilor. Din aceeasi familie avea sa provina si cunoscutul scriitor si epigramist I.Ionescu Quintus, tatal lui M.Ionescu Quintus. Numele lui Hagi Ivancea caldararul nu mai e cunoscut astazi decat de foarte putini oameni iar cladirea muzeului de arta construita pe proprietatea sa, ulterior a Golestilor, poarta numele "Ion Ionescu Quintus" !

    Imi cer scuze, m-am cam intins la vorba, dar sunt informatii ce inca nu sunt cunoscute de marele public, asa cum sunt trecute sub tacere multe alte lucruri. ”

    RăspundețiȘtergere
  2. Revin cu problema amenajarii peisagere pe care am abordat-o si la Conacul Bellu...
    Si parafrazez un personaj in voga: Nu mai pot cu buxus si cu tuia!... Ce au de-a face plantele astea cu o casa promovata (si fiind) traditionala romaneasca?...

    RăspundețiȘtergere
  3. Cum au facut rost de planul casei si releveul original, de la arhivele statului ?

    RăspundețiȘtergere
  4. La sfarsitul postarii am pus sursa imaginilor.

    RăspundețiȘtergere