.
.

5 aprilie 2011

Un articol din 1993 : Monumentul "Calvarul Aiudului" - arh. Anghel Marcu (+1998)



http://www.ziuaonline.ro/cultura/a-fost-odata/lucrarile-la-qcalvarul-aiuduluiq-intrerupte-de-scheletele-martirilor-ingropati-pe-rapa-robilor.html

In acest articol sunt suprinse intentiile celor care au demarat poiectul Monumentului "Calvarul Aiudului". Pentru acest proiect arh. Anghel Marcu a primit premiul Uniunii Arhitectilor din Romania.


a se vedea si postarea de aici

IN MEMORIAM - Arhitectul si artistul în artă monumentală Anghel Marcu
Raluca Barac
Plecat de curând în vesnicie, s-a născut la 13 martie 1921 în com. Posesti, jud. Prahova, într-o familie de tărani foarte înstăriti, cu mai multi copii.
După absolvirea scolii primare a urmat cursurile liceului din Câmpina, dovedind încă de pe atunci calităti spirituale deosebite, fiind supranumit de colegii de clasă "Socrate".
A studiat sculptura sub îndrumarea sculptorului Dimitrie Anghel la Mânăstirea Pasărea, într-un atelier cedat de către Patriarhia Română. A fost atras de sculptură si a dovedit înclinatii artistice încă de copil, când stătea în casa părintească si cioplea în lemn diverse obiecte. Fiu de tăran, a păstrat întelepciunea si filosofia acestuia, desi era un erudit si un intelectual de mare valoare. A păstrat cultul valorilor artistice tărănesti; dovadă, obiectele de care s-a înconjurat, credinta în Dumnezeu si în Neamul Românesc. În viata de toate zilele, de asemenea, a păstrat ritualurile si ospitalitatea vietii de la tară.
Desi nu a fost detinut politic, a înteles suferintele cumplite si atrocitătile din lagărele de detentie, cu sensibilitatea care-l caracteriza, ceea ce l-a determinat să se dedice lucrărilor de artă monumentală în memoria acestor martiri ai neamului, pentru ca posteritatea să nu uite niciodată pe cei exterminati de regimul comunist, fii a tot ce a dat acest pământ mai bun ca oameni, curajosi, patrioti, intelectuali de elită, clerici si oameni simpli. Ca si Dimitrie Anghel, pe nici unul din proiectele sale n-a pretins vreo recompensă. A fost în fruntea comisiei de lucru a Memorialului "Fortul 13 Jilava". Disparitia sa neasteptată dintre noi e o grea pierdere pentru cultura neamului românesc. Rugăm pe bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace! Raluca Barac "Calvarul Aiudului - este monumentul înăltat la Aiud, avându-l autor pe arhitectul artist Anghel Marcu, coordonator pe regretatul arhitect Nicolae Goga si initiator pe inginerul Gheorghe Brahonschi. Monumentul a fost ridicat pentru toate victimele opresiunii comuniste din temnita de la Aiud. Lista decedatilor în penitenciar în perioada 1945-1989, întocmită cu aproximatie de către filiala AFDPR - Sibiu, deoarece arhivele nu au fost puse la dispozitie, însumează sute de martiri detinuti politici, în cimitirul închisorii neputându-se identifica mormintele celor îngropati aici, de cele mai multe ori în gropi comune (de ex. nici mormântul lui Mircea Vulcănescu nu a putut fi identificat).
Monumentul se află pe Dealul Robilor, sub forma unui parc memorial plantat cu pini si a unei platforme de cca 200 m înăltime, rezervate pentru pomeniri si slujbe religioase. Monumentul propriu-zis s-a ridicat pe terasele superioare, rezultate în urma sistematizării pe verticală a râpei cimitirului pe un spatiu liber de morminte, nefiind astfel nevoie să se facă deshumări. Pe un soclu în al cărui spatiu interior se află o capelă si osuarul, s-au înăltat sapte cruci duble-îngemănate, care simbolizează solidaritatea dintre detinuti. Acestea sustin crucea cea mare - Crucea Destinului. Monumentul "Calvarul Aiudului" a primit Premiul special în cadrul premiilor Arhitext Design. La Aiud au murit, din rândul clerului: preotii Alexandru, Ion Bergheanu, Anton Bisoc, Ilie Borz, Constantin Bogdan, C. Bogza, Alexandru Circa, Mihai Enescu, Ilarion Felea, Adalberd Gajdat, Ilie Imbrescu, Aurel Lazarov, Florea Muresan, Nicolae Pâslaru, Vasile Stoleru, Stefan Stoica, călugărul Victor Bilz si ieromonahul Daniel. Din rândul militarilor au fost decimati 240 de generali ai elitei Armatei Române, dintre care îi vom aminti pe: g-ralii Aurel Aldea, Ion Arbore, C. Constantin, Constantin Eftimiu, Ion Dumitrache, Nicolae Macici, Iacob Iosif, Modest Iosipescu, Socrate Mardare, Gabriel Negrei, C. Petrovicescu, Nicolae Ghenevan, Ion Sichitiu, Gh. Stavrescu, Ion Topor, Vasile Zorzor si altii.
Alături de acestia, tot la Aiud si-au aflat sfârsitul intelectuali ca: prof. C.Busilă, prof. Gh. Manu, prof. Gh. Nicolau-Bârlad, prof. Gh. Leon, prof. Gh. Săndulescu, prof. Petre Nemoianu, scriitorul C. Gane si altii. Sute de alti oameni de cultură, preoti si militari de toate gradele completează această listă de eroi martiri. R. B.


Lucrarile la “Calvarul Aiudului”, intrerupte de scheletele martirilor ingropati pe Rapa robilor

Aiud_copyNumele orasului Aiud se leaga in constiinta chinuita a romanilor de sinistra inchisoare care, in anii comunismului, a devenit adevarat loc de exterminare pentru cei care nu se plecau.
La marginea orasului, in apropierea locului unde se intindea comitirul detinutilor, au inceput lucrarile unui monument inchinat mortilor in inchisoare. Numele lui va fi “Calvarul Aiudului”. Pe Rapa robilor sau Dealul robilor, cum este numit locul, se va ridica monumentul conceput ca un grup de cruci duble – ca oamenii ingemanati in suferinta – inalte de 6 metri, purtand pe umeri Crucea Mare a Destinului.

Daca intreg monumentul este imbracat in travertin, Crucea Destinului, avand o lungime de 27 de metri, este din beton – material dur si greu, ca viata sau moartea indurate in inchisoarea Aidului.
Crucile sunt plasate pe un postament inalt de 11 metri, in interiorul careia se va amenaja o capela pentru cinstirea martirilor. La baza capelei se afla un lacas de 3 m inaltime, ce va servi ca osuar.
S-a hotarat ca Rapa robilor sa fie plantata cu pini si sa devina un parc memorial, in care sa poata fi puse si cruci individuale. dar, cand au inceput plantarea si lucrarile pentru fundatia monumentului, au iesit la iveala schelete, desi groapa era doar in apropierea cimitirului. Si atunci, plantarea s-a oprit, pana la terminarea osuarului care urmeaza sa adune toate ramasitele aflate in zona. Gropile mortuae erau anonime, acum nu se mai pot face identificari, si este cu adevarat asa cum se spune in slujba de inmormantare “… si am vazut un camp de oase. Oare ale cui sunt, ale imparatului sau ale osteanului?”. Din lunca Muresului si pana la monument, terenul urmeaza sa fie amenajat in trepte. Inconjurat de soare in timpul zilei, realizandu-se astfel un joc de lumini si umbre, noaptea, monumentul va fi luminat de la baza.
“Calvarul Aiudului” este un monument ce se ridica din initiativa si pe cheltuiala Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania. Autorul proiectului: arh Anghel Marcu; coordonator din partea AFDPR: arh. Nicolae Goga; initiator: ing Gheorghe Brahonschi; colaboratori: ing Vicentiu Haram, ing Septimiu ramboiu, ing Ion Pantis, arh Liliana Chiaburu.
Sighetul si Ramnicu Sarat isi astepata monumentele lor, care sa reziste in fata timpului si a istoriei.

Articol aparut in 16 februarie 1993 in “Cotidianul” lui Ion Ratiu, sub semnatura Georgetei Pop

Tot despre Monumentul Calvarul Aiudului cititi si in alta postare de pe acest blog : http://atelieruldearhitectura.blogspot.ro/2010/04/arh-anghel-marcu-calvarul-aiudului-rapa.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu