Petre Antonescu și Henrieta Delavrancea Gibory, împreună cu un grup de arhitecți, în vizită la Mănăstirea Antim pe la începutul anilor 1950

sursa imaginilor: Arhiva Uniunii Arhitecților din Romania

Fotografii inedite cu arh. Henrieta Delavrancea Gibory

arh. Henrieta Delavrancea Gibory (1897 - 1987)

.

 

Sursa imaginilor : Arhiva de imagine a Muzeului Țăranului Român

ARHITECTURĂ TRADIȚIONALĂ ZONA MUSCEL / Casă cu două nivele din zona Muscel, sat Stănești, județul Argeș

Casă cu două nivele din zona Muscel, sat Stănești, județul Argeș

Arhiva de Imagine MȚR - Colecția Oroveanu

Aceeasi casă stramutată  la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” București 

la începutul înființării muzelui în 1936

Arhiva Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” București 

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la pagina principală, daţi clic aici sau pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ din antet.

Despre cum a luat ființă Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti"

Henri H. Stahl

Casa boierilor Jieni, sat Preajba, comuna Malu Mare, jud. Dolj, anul constructiei 1778, releveu din anul 1939

Casă din Chiojdu Mic, Buzău - Muzeul Național al Satului

Casa se află la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” din București.

---------------------------------------

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte postări cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la pagina principală, daţi clic aici sau pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ din antet.

Casa din Traisteni, Valea Doftanei, jud. Prahova, sec. al XIX-lea

Casa se află la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”

sursa imaginilor: Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”


În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la PAGINA PRINCIPALĂ, daţi clic pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ de aici sau din antet.

Case vechi din Olănești sat, jud. Vâlcea, 2019

Fotografiile inițiale realizate în anul 2019, deși erau color, le-am redus la alb negru. Deoarece culorile diverse apărute  după momentul construcției care probabil este între anii 1930 - 1960, impietează asupra perceperii volumetriei și detaliilor de arhitectură.
După cum se vede, peste fatadele inițiale cel mai probabil cu finisaje simple, au apărut în timp tot felul de intervenții.

sursa fotografiilor: Roxana Mazilu

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la PAGINA PRINCIPALĂ, daţi clic pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ de aici sau din antet.

Casa de pe bancnota de 10 de lei

Fotografia după care a fost realizată gravura de pe bancnota de 10 de lei

Poza originală a fost realizată în comuna Vlădești, judetul Vâlcea de către arhitectul Alex. Petit în anul 1938 pentru revista România, numărul din februarie.

Desenul de pe bancnotă a fost realizat de către graficianul Nicolae Săftoiu.

Sursa fotografiilor și a textului: pagina Facebook Oltenia de altadată.

---------------------------------------

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la PAGINA PRINCIPALĂ, daţi clic pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ de aici sau din antet.

Trei case din Stănești (jud. Vâlcea) cu ușă și gârlici în soclu

Casă veche dezvoltată cu sală parțială trei goluri descrescânde spre 

plinul cu două ferestre al fațadei. Parapetul sălii în continuarea soclului 

cu gârlici este străpuns de ușa de intrare - Stănești, Vâlcea

Casă veche dezvoltată în lung pe soclu cu uși, gârlici și fereastră; 

are streașina ușor supralărgită în dreptul golului din axul sălii 

și în același timp deasupra gârliciului - Stănești, Vâlcea

sursa imaginilor și textul: ”Arhitectura populară românească, regiunea Pitești”, autori: Florea Stănculescu, Adrian Gheorghiu, Paul Petrescu, Paul Stahl, Editura Tehnică, București, 1958

-------------------------------------------------------------------------------

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la PAGINA PRINCIPALĂ, daţi clic pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ de aici sau din antet.

Troițe de pe drumul Hurezului, Vâlcea

Troițe vechi simple și dezvoltate, pe ramificații de trunchiuri de copaci, cioplite și pictate, 

la o răscruce în drumul Hurezului

Troiță pictată foarte înaltă, constituind stâlpul unei fântâni cu cumpănă
pe drumul Hurezului

Troiță joasă ascunsă între semănături, ușor cioplită și colorată,
acoperită cu o simplă grindă, special tăiată, pe drumul Hurezului

Poartă amintind o troiță cioplită și pictată
la biserica zidită, de asemenea pictată, din Folești, Vâlcea

sursa imaginilor: ”Arhitectura populară românească, regiunea Pitești”, autori: Florea Stănculescu, Adrian Gheorghiu, Paul Petrescu, Paul Stahl, Editura Tehnica, Bucuresti, 1958

-------------------------------------------------------------------------------

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la PAGINA PRINCIPALĂ, daţi clic pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ de aici sau din antet.

Casă din Bodești, jud. Vâlcea, 1958 - arhitectură tradițională românească

Casă cu foișor în prelungirea fațadei laterale, cu parapet zidit pe soclul cu gârlici. 

Scara alăturată soclului casei este de piatră tencuită, fără parapet.

sursa imaginii și texul: ”Arhitectura populară românească, regiunea Pitești”, autori: Florea Stănculescu, Adrian Gheorghiu, Paul Petrescu, Paul Stahl, Editura Tehnică, București, 1958

-------------------------------------------------------------------------------

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la PAGINA PRINCIPALĂ, daţi clic pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ de aici sau din antet.

Casă din Slătioarele, jud. Argeș - arhitectură tradiționala românească

Casa lui Ion Zaharia din  Slătioarele, jud. Argeș

Casa veche are trei stâlpi ciopliți în octaedri, grinzi și underele cioplite; casa nouă are stâlpii la distanțe inegale, decupați pe fețele laterale, fomându-le astfel capitel și bază. O singură scară alipită soclului casei mari dă acces în colțul scării de legătură.

sursa imaginii: ”Arhitectura populară românească, regiunea Pitești” autori: Florea Stănculescu, Adrian Gheorghiu, Paul Petrescu, Paul Stahl, Editura Tehnica, Bucuresti, 1958.

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la PAGINA PRINCIPALĂ, daţi clic aici sau pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ din antet.

Tipuri de vetre libere, cuptoare si sobe în secolele XIX - XX (1)

Cuptor cu vatră din jud. Maramureș

Cuptor și soba din Șanț, jud. Bistrița Năsăud

Cămineț cu cujbă din Sălciua, jud. Alba

Vatră cu horn din răhiți din Drăguș, jud. Brașov

Sursa imaginilor: Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, Editura Stiințifica, București, 1973, pag. 174, desene de Iuliana Dancu.

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la PAGINA PRINCIPALĂ, daţi clic aici sau pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ din antet.

Casă cu foișor pe pivniță, Măldărești, Vâlcea

Casă cu foișor pe pivniță, Măldărești, Vâlcea

Releveul casei cu foișor pe pivniță, Măldărești, Vâlcea

Casă cu foișor dezvoltat în lung pe gârliciul pivnitei. Stâlpii ciopliți pe parapetul zidit în continuarea soclului de piatră. Foișorul este ușor retras de la faîa peretelui lateral, dar acoperit prin continuare de streașină. Scara laterală foișorușui de asemenea acoperită prin prelungirea și lăsarea în polată a streașinei.

sursa imaginilor: ”Arhitectura populară românească, regiunea Pitești” autori: Florea Stănculescu, Adrian Gheorghiu, Paul Petrescu, Paul Stahl, Editura Tehnica, Bucuresti, 1958.

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la PAGINA PRINCIPALĂ, daţi clic aici sau pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ din antet.

Stâlpi din lemn si ușa Bisericii din Ștefănești-Școala, jud. Vâlcea, cca.1800

Stâlpi din lemn 

Ușa de intrare în biserică și ancadramentul sculptat în lemn

Biserica de lemn din Ștefănești-Școala, jud. Vâlcea a fost ridicată la cumpăna secolelor 18 și 19.

autorul fotografiilor: Alexandru Baboș

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la Pagina principală, daţi clic pe link sau pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ din antet.

Stâlpi de lemn ciopliți cu crestături, regiunea Pitești / arhitectura tradițională românească

 Stâlpi de lemn vechi și noi, ciopliți cu crestături,

 la casele din Bârzoteni, Slătioarele, Vaideeni, Oteșani 

aparținând regiunii Pitești (Argeș).

sursa imaginii: ”Arhitectura populară românească, regiunea Pitești” autori: Florea Stănculescu, Adrian Gheorghiu, Paul Petrescu, Paul Stahl, Editura Tehnica, Bucuresti, 1958.

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la PAGINA PRINCIPALĂ, daţi clic aici sau pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ din antet.

Casă țărănească din Oltenia, 1938 / arhitectură tradițională românească

Casă țărănească din Oltenia, 1938, fotograf Herbert List

Fotografia a fost preluata din Arhiva Magnum Photos, autor Herbert List, via pagina facebook Satele din Romania.

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la Pagina Principală, daţi clic aici sau pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ din antet.

O casă tradițională proiectată de arh. Dimitrie Ionescu-Berechet (1896 - 1969) în Câmpulung Muscel

 arh. Dimitrie Ionescu Berechet (1896 - 1969) - Casa col. Costică Berechet 
din Campulung Muscel (cca. 1925)  

Casa col. Costică Berechet din Campulung Muscel (aprox. 1925) a fost proiectata de arh. Dimitrie Ionescu-Berechet (1896 - 1969) pentru fratele sau.

sursa: ARHITECTUL DIMITRIE IONESCU-BERECHET ÎN CÂMPULUNG

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale.

Dacă vreţi să ajungeţi la pagina principală, daţi clic aici sau pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ din antet.

Două case tradiționale oltenești

Fotografie Herbert List, 1938, arhiva Magnum Photos

Casa de pe Valea Oltului

Sursa fotografiilor: pagina facebook SATELE DIN ROMANIA 

În Arhiva de subiecte a blogului (pe coloana din dreapta) sunt şi alte articole cu imagini de case tradiţionale. Dacă vreţi să ajungeţi la Pagina Principală, daţi clic aici sau pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ din antet.

Casa „Ciomac Cantemir”, 1800, Botosani

Sursa imaginii: https://spetcu.wordpress.com/

Casă de mahala cu geamlâc și acoperită cu olane - București, sec. al XVIII-lea

Casă de mahala cu geamlâc și acoperită cu olane -  București, sec. al XVIII-lea

Fotografia de afla in colectia Muzeului Municipal Bucuresti si a fost copiata de aici: http://turistinbucurestiro.blogspot.ro/2013/02/bucurestii-vechi-episod-2.html

Casă din București cu geamlîc si acoperită cu șindrilă

Casa din Bucuresti, 1710. Fotografie din 1910

Casa era situată în mijlocul unui domeniu ce se întindea între străzile Epureanu (Haiducul Bujor) şi Labirint, în zona intersecţiei cu str. Zaverei, care ducea la biserica Olteni.

Fotografia se afla Arhiva Bibliotecii Academiei via E. Bădescu via Oana Marinache via Pagina FB Cartierul Evreiesc si a fost copiata de aici:
https://www.facebook.com/evreiescdisparut/photos/a.368636140004647.1073741829.331762017025393/518561908345402/?type=3&theater via Oana Marinache via E. Badescu. Multumiri tuturor!

Casa cu foișor și gârlici și acoperită cu olane - București, sec. al XVIII-lea

 Casa se gasea pana la inceputul secolului al XX-lea in Bucuresti pe strada Bradului la nr. 22 (vechiul cartier evreiesc).

Fotografia de afla in Colectia Muzeului Municipiului Bucuresti si a fost copiata de aici:

https://www.facebook.com/evreiescdisparut/photos/a.368636140004647.1073741829.331762017025393/676284912573100/?type=3&theater

DECLARAȚIE - text scris de George Matei Cantacuzino și Octav Doicescu în introducerea numărului I al revistei SIMETRIA, 1939

Reintrăm în ordine. Experiențele nu sunt valabile decât după o coordonare critică a rezultatelor. Am fost încercați de cele mai diverse ideologii ale căror titulari dispensau majoritatea celor care le întrebuințau să mai aiba program. Arhitectura națională născută din Expoziția anului 1907și cavourile arhitectului Mincu, clasicismul noptierelor lui Dufayel și a obositoarelor frontoane și cartușe ale palatelor oficiale din 1900, ”modern-stilul” chinuit (neu sachclichkeit) al interioarelor lui Sarah Bernard, seseționul romantic al lui Otto Wagner, funerara rigiditate din Munchen, coșmarul mașinei de locuit și a locuinței mașină valabilă la Ecuator și la Polul Nord, funcționalismul formalist care provocase snobismul lipsei de forme, reacțiunea minoră a îndrăgostiților de pitoresc teatral și exotic, iată bilanțul unei jumătăți de veac de zăpăceala și de febră din care ieșim.

Arhitecții au încercat toate atitudinile, când de un naționalism obtuz, când de un internaționalism dus până la anonim, au răsfoit toate cărțile, au confruntat toate documentele, au exploatat trecutul în exterior, neavând timpul unui acord adânc și intim.

Pe măsură ce creștea numărul documentelor fotografice, se reducea puterea de analiză a celui ce ținea creionul. Cărțile de arhitectură deveniră albume. Un adânc analfabetism spiritual a luat locul creațiunii artistice ți al culturii umaniste.

Echilibrul între cunoștință și simțire a fost rupt.

Acest echilibru trebuie restabilit.

Toate aceste frământări, această lungă febra, toate aceste succesive lovituri de teatru mai mult sau mai puțin spectaculoase, ne-au confirmat că revoluțiile în domeniul estetic nu sunt posibile. ”Simetria” vitruviană este eternă. Există în evoluția umană valori definitiv câștigate. Nici o revoluție nu îi poate modifica structura, dar cel mult îi poate da un nimb exterior de înviorare sau un imbold creator. Toate aceste experiențe lăturalnice sunt transfigurate de legile imanente armoniei, imanente vieții și reintră în ordine.

Nu suntem oameni noi dintr-o lume nouă. În componența formației noastre plastice intră o suprapunere de vechi civilizații: timidul și sentimentalul schimb al păstorilor carpatini cu lumea mediterană prin intermediul Elinilor, disciplina și logica organizației romane, reînnoirea acestor două schimburi într-un mod mai adânc și mai continuu prin civilizația bizantină, la care se adaugă fantezia și sensibilitatea Orientului, lunga macerare a visului ortodoxiei după căderea Constantinopolului și toate acestea îmbogățite de imemoriala zestre a artelor populare reprezentând întotdeauna o expresie sinceră și directă a unei spiritualități native, iată ceea ce hotărăște pentru noi dreptul de a vorbi de o simetrie vitruviană.

Drumul este perfect indicat.

Evoluția viitoare trebuie să-l urmeze.

Noi suntem mai aproape de toate izvoarele cari, revărsându-se peste noi, au contribuit la civilizația altora. Aceste izvoare nu sunt secate. Nu trebuie să întrebuințăm metoda altora pentru captarea lor. Chiar lunga noastră izolare înconjurată de alte rase trebuie să ne fie un indiciu și al metodelor de urmat și al încrederii în posibilitățile întrebuințării acestor metode.

Nici o formulă nu ne este valabilă.

În funcția unei tradiții puternice și a unui acord cu prezentul românesc, ne luam libertatea acestei acțiuni noi.

G. M. Cantacuzino

O. Doicescu