Lucrarile la “Calvarul Aiudului”, intrerupte de scheletele martirilor ingropati pe Rapa robilor
Georgeta Pop / 16 februarie 1993 în publicația ”COTIDIANUL” al lui Ion Rațiu
Numele orasului Aiud se leaga in constiinta chinuita a romanilor de sinistra inchisoare care, in anii comunismului, a devenit adevarat loc de exterminare pentru cei care nu se plecau.
La marginea orasului, in apropierea locului unde se intindea comitirul detinutilor, au inceput lucrarile unui monument inchinat mortilor in inchisoare. Numele lui va fi “Calvarul Aiudului”. Pe Rapa robilor sau Dealul robilor, cum este numit locul, se va ridica monumentul conceput ca un grup de cruci duble – ca oamenii ingemanati in suferinta – inalte de 6 metri, purtand pe umeri Crucea Mare a Destinului.
Daca intreg monumentul este imbracat in travertin, Crucea Destinului, avand o lungime de 27 de metri, este din beton – material dur si greu, ca viata sau moartea indurate in inchisoarea Aidului.
Crucile sunt plasate pe un postament inalt de 11 metri, in interiorul careia se va amenaja o capela pentru cinstirea martirilor. La baza capelei se afla un lacas de 3 m inaltime, ce va servi ca osuar.
S-a hotarat ca Rapa robilor sa fie plantata cu pini si sa devina un parc memorial, in care sa poata fi puse si cruci individuale. dar, cand au inceput plantarea si lucrarile pentru fundatia monumentului, au iesit la iveala schelete, desi groapa era doar in apropierea cimitirului. Si atunci, plantarea s-a oprit, pana la terminarea osuarului care urmeaza sa adune toate ramasitele aflate in zona. Gropile mortuae erau anonime, acum nu se mai pot face identificari, si este cu adevarat asa cum se spune in slujba de inmormantare “… si am vazut un camp de oase. Oare ale cui sunt, ale imparatului sau ale osteanului?”. Din lunca Muresului si pana la monument, terenul urmeaza sa fie amenajat in trepte.
Inconjurat de soare in timpul zilei, realizandu-se astfel un joc de lumini si umbre, noaptea, monumentul va fi luminat de la baza.
“Calvarul Aiudului” este un monument ce se ridica din initiativa si pe cheltuiala Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania.
- autorul proiectului: arh Anghel Marcu; - coordonator din partea AFDPR: arh. Nicolae Goga; - initiator: ing Gheorghe Brahonschi; - colaboratori: ing Vicentiu Haram, ing Septimiu Ramboiu, ing Ion Pantis, arh Liliana Chiaburu.
Sighetul si Ramnicu Sarat isi astepata monumentele lor, care sa reziste in fata timpului si a istoriei.
Articol a fost copiat online de Margarita Geica pe site-ul ziuaonline.ro pe 18 decembrie 2010, aici:
a se vedea si postarea de aici
|  | | "Calvarul Aiudului - este monumentul înăltat la Aiud, avându-l autor pe arhitectul artist Anghel Marcu, coordonator pe regretatul arhitect Nicolae Goga si initiator pe inginerul Gheorghe Brahonschi. Monumentul a fost ridicat pentru toate victimele opresiunii comuniste din temnita de la Aiud. Lista decedatilor în penitenciar în perioada 1945-1989, întocmită cu aproximatie de către filiala AFDPR - Sibiu, deoarece arhivele nu au fost puse la dispozitie, însumează sute de martiri detinuti politici, în cimitirul închisorii neputându-se identifica mormintele celor îngropati aici, de cele mai multe ori în gropi comune (de ex. nici mormântul lui Mircea Vulcănescu nu a putut fi identificat).
Monumentul se află pe Dealul Robilor, sub forma unui parc memorial plantat cu pini si a unei platforme de cca 200 m înăltime, rezervate pentru pomeniri si slujbe religioase. Monumentul propriu-zis s-a ridicat pe terasele superioare, rezultate în urma sistematizării pe verticală a râpei cimitirului pe un spatiu liber de morminte, nefiind astfel nevoie să se facă deshumări. Pe un soclu în al cărui spatiu interior se află o capelă si osuarul, s-au înăltat sapte cruci duble-îngemănate, care simbolizează solidaritatea dintre detinuti. Acestea sustin crucea cea mare - Crucea Destinului. Monumentul "Calvarul Aiudului" a primit Premiul special în cadrul premiilor Arhitext Design. La Aiud au murit, din rândul clerului: preotii Alexandru, Ion Bergheanu, Anton Bisoc, Ilie Borz, Constantin Bogdan, C. Bogza, Alexandru Circa, Mihai Enescu, Ilarion Felea, Adalberd Gajdat, Ilie Imbrescu, Aurel Lazarov, Florea Muresan, Nicolae Pâslaru, Vasile Stoleru, Stefan Stoica, călugărul Victor Bilz si ieromonahul Daniel. Din rândul militarilor au fost decimati 240 de generali ai elitei Armatei Române, dintre care îi vom aminti pe: g-ralii Aurel Aldea, Ion Arbore, C. Constantin, Constantin Eftimiu, Ion Dumitrache, Nicolae Macici, Iacob Iosif, Modest Iosipescu, Socrate Mardare, Gabriel Negrei, C. Petrovicescu, Nicolae Ghenevan, Ion Sichitiu, Gh. Stavrescu, Ion Topor, Vasile Zorzor si altii.
Alături de acestia, tot la Aiud si-au aflat sfârsitul intelectuali ca: prof. C.Busilă, prof. Gh. Manu, prof. Gh. Nicolau-Bârlad, prof. Gh. Leon, prof. Gh. Săndulescu, prof. Petre Nemoianu, scriitorul C. Gane si altii. Sute de alti oameni de cultură, preoti si militari de toate gradele completează această listă de eroi martiri. ”
|
|
Tot despre Monumentul Calvarul Aiudului cititi si in alta postare de pe acest blog:
|
