.
.
.
.
.

31 octombrie 2011

1959 - Încercări de preluare a elementelor de arhitectură tradițională românească

.
Prezint în următoarele imagini textul articolului Cartierul de locuințe Băneasa apărut în  Revista Arhitectura R.P.R., anul VII, nr 6 (61), noiembrie-decembrie 1959. Întregul articol însoțit de fotografiile care îl ilustrează îl găsiți  pe Blogul Arh. Octav Doicescu.
Autorii articolului condamnă încercarea arh. Octav Doicescu de a prelua elemente de arhitectura tradițională românească. Interesant de citit mai ales de la fig. 6.


.
fig. 1.


fig. 2

pentru urmatoarele imagini dati clic pe link-ul de mai jos

5 aprilie 2011

Două articole despre Monumentul "Calvarul Aiudului" - arh. Anghel Marcu (+1998)

În aceste articolele de mai jos sunt descrise intențiile celor care au demarat proiectul Monumentului "Calvarul Aiudului" de creare pe Râpa Robilor a unui Parc Memorial care nu s-au mai concretizat. 

Pentru acest proiect arh. Anghel Marcu a primit în anul 1997 PREMIUL SPECIAL în cadrul premiilor de arhitectură ARHITEXT DESIGN.



Lucrarile la “Calvarul Aiudului”, intrerupte de scheletele martirilor ingropati pe Rapa robilor

Numele orasului Aiud se leaga in constiinta chinuita a romanilor de sinistra inchisoare care, in anii comunismului, a devenit adevarat loc de exterminare pentru cei care nu se plecau.

La marginea orasului, in apropierea locului unde se intindea comitirul detinutilor, au inceput lucrarile unui monument inchinat mortilor in inchisoare. Numele lui va fi “Calvarul Aiudului”. Pe Rapa robilor sau Dealul robilor, cum este numit locul, se va ridica monumentul conceput ca un grup de cruci duble – ca oamenii ingemanati in suferinta – inalte de 6 metri, purtand pe umeri Crucea Mare a Destinului.

Daca intreg monumentul este imbracat in travertin, Crucea Destinului, avand o lungime de 27 de metri, este din beton – material dur si greu, ca viata sau moartea indurate in inchisoarea Aidului.
Crucile sunt plasate pe un postament inalt de 11 metri, in interiorul careia se va amenaja o capela pentru cinstirea martirilor. La baza capelei se afla un lacas de 3 m inaltime, ce va servi ca osuar.

S-a hotarat ca Rapa robilor sa fie plantata cu pini si sa devina un parc memorial, in care sa poata fi puse si cruci individuale. dar, cand au inceput plantarea si lucrarile pentru fundatia monumentului, au iesit la iveala schelete, desi groapa era doar in apropierea cimitirului. Si atunci, plantarea s-a oprit, pana la terminarea osuarului care urmeaza sa adune toate ramasitele aflate in zona. Gropile mortuae erau anonime, acum nu se mai pot face identificari, si este cu adevarat asa cum se spune in slujba de inmormantare “… si am vazut un camp de oase. Oare ale cui sunt, ale imparatului sau ale osteanului?”. Din lunca Muresului si pana la monument, terenul urmeaza sa fie amenajat in trepte. 

Inconjurat de soare in timpul zilei, realizandu-se astfel un joc de lumini si umbre, noaptea, monumentul va fi luminat de la baza.

“Calvarul Aiudului” este un monument ce se ridica din initiativa si pe cheltuiala Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania. 
- autorul proiectului: arh Anghel Marcu; 
- coordonator din partea AFDPR: arh. Nicolae Goga; 
- initiator: ing Gheorghe Brahonschi; 
- colaboratori: ing Vicentiu Haram, ing Septimiu Ramboiu, ing Ion Pantis, arh Liliana Chiaburu.

Sighetul si Ramnicu Sarat isi astepata monumentele lor, care sa reziste in fata timpului si a istoriei.


Articol a fost copiat online de Margarita Geica pe site-ul ziuaonline.ro pe 18 decembrie 2010, aici: 
 


a se vedea si postarea de aici

25 martie 2011

Casa lui Nae Ionescu, 1938 - arh. G. M. Cantacuzino (1899-1960)

.

O faţadă ce nu se vede de pe stradă cu câteva elemente bizantine

Curtea si colonada , partea de nord





Adresa : Bucureşti, Bd. Ion Ionescu de la Brad, nr. 4, sector 1

Casa a fost construită în 1939 de către industriaşul Nicolae Malaxa pentru prietenul său, filosoful Nae Ionescu care a locuit şi a murit aici în 1940. După moartea sa, vila a fost reşedinţa mareşalului Ion Antonescu. Aici s-au ţinut câteva şedinţe ale Consiliului de Miniştri în timpul războiului.


In prezent este sediul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa (http://www.statiuneabaneasa.ro/).
.

imagini preluate din cartea Mihaelei Duculescu "George Mihai Cantacuzino (1899-1960) - Arhitectura ca temă a gândirii", Editura Simetria, Bucureşti, 2010
.
.
.
.

19 martie 2011

Pavilionul românesc (Casa Românească) la Expoziţia Universală de la New York, 1939 - arh. Octav Doicescu

.
Mai 1938. Arh. Octav Doicescu (stânga), înainte de a se urca în trenul simplon
care l-a dus la Le Havre, de unde s-a îmbarcat spre New York.
La centru ing. August Schmiedigen, în dreapta arh. G. M. Cantacuzino

În prim plan este Pavilionul proiectat de arh. G.M. Cantacuzino,
iar în planul secund Pavilionul proiectat de arh. Octav Doicescu.

Pavilionul proiectat de arh. Octav Doicescu
(în această imagine şi în toate cele următoare)







Acuarele de ah. Octav Doicescu










De văzut şi aici :


si aici:

.
.
sursa imaginilor :
(4) - (5), (10) - (18) : Andrei Doicescu (Paris) (vezi si aici : http://octavdoicescu.blogspot.com/2010/05/pavilionul-romanesc-la-expozitia.html)
(6) - (9) Revista Arhitectura n. 1 ianuarie-martie / 1941 cu tema 1891-1941 Semicentenarul Societatii ArhitectilorRomani
.link-urile de la final : via Beren