.
.
În zilele astea ni se împlineşte jertfa făgăduită – şi mâine va răsuna imnul de bucurie al Învierii, pecetea mântuirii noastre, puntea dintre văzut şi nevăzut. Căci a înviat Dumnezeu-Omul, lăsând să irumpă realităţile de dincolo dincoace, şi a înviat Dumnezeu-Omul, deschizând poarta celor de dincoace înspre dincolo. [...]
Să mărturisim, deci, Paştele. Să facem ca cei simpli şi adevăraţi semnul crucii la fiecare act al vieţii noastre, slăvind şi sfinţind orice gust şi orice început, asigurându-le rodnicia. Căci omul nu poate trăi desprins de Dumnezeu şi cazna lui nu poate rodi în afară de El. Să facem semnul crucii, care nu înseamnează acceptarea suferinţei, ci, dimpotrivă, chezăşia mântuirii.
La Locul Căpăţânii crucea de supliciu străluceşte de toate nădejdile noastre împlinite. Nu vrem să coborâm strălucirea asta în noi?
...Să facem, deci, semnul crucii, mărturisirea Paştelor!
Nae Ionescu
Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, Ed. Deisis, Sibiu 2003. Ediţie îngrijită, introducere şi note de Dora Mezdrea
( textul preluat de pe Blogul lui Claudiu Târziu )
imaginile:
Horia Bernea - Cruce
Horea Paştina - Grădină cu struguri şi trandafiri
.
.
.
.