.
.
.
.
.

24 octombrie 2009

Trei scoarţe olteneşti din Colecţia Dan Nasta aflată la Palatul Mogoşoaia

.
pentru detalii daţi clic pe imagini

Scoarţă oltenească cu păsări de curte
- lână, coloranţi vegetali, sec. al XIX-lea

Scoarţă oltenească cu pomul vieţii păzit de lincşi
- lână, coloranţi vegetali, sec. al XIX-lea

Scoarţă oltenească cu lişiţe
- lână, coloranţi vegetali, sec. al XVIII-lea

Scoarţele folosite la împodobirea pereţilor, aşezate în poziţie orizontală, dau multă caldură şi intimitate interioarelor.

Câteva criterii pentru a alege o scoarţă de calitate: firul trebuie să fie subţire şi foarte bine răsucit, iar coloranţii folosiţi la vopsirea lânii trebuie să fie aibă nuanţe naturale.
.

19 octombrie 2009

Troiţe vechi de lemn (1)











(alte imagini cu troiţe vechi găsiţi în cuprinsul blogului meu pe coloana din drepta >)



Troiţele de lemn îmi sunt foarte dragi. Pentru ca au în ele un înţeles teologic profund. Troiţa este crucea înflorită, crucea care rodeşte, crucea bucuriei. Este crucea Învierii, cu precădere.
Crucea înflorită are ca temei Viaţa ce izvorăşte din lemnul Crucii lui Hristos, aşa cum arată cântările bisericeşti:

Bucură-te, Cruce purtătoare de viaţă,
raiul cel frumos al Bisericii,
pomul nestricăciunii,
care ne-ai înflorit desfătarea slavei celei veşnice.

Stihire la Vecernia Duminicii Crucii

Bisericii, celei mai înainte neroditoare,
acum a înflorit lemnul Crucii,
spre putere şi spre întărire.

Cântarea a III-a din Canonul Înălţării Sfintei Cruci

.


11 octombrie 2009

Horia Damian, Casă ţărănească

Horia Damian, Casă ţărănească, 1935, acuarela 16 x 21,5 cm



Casă din Vâlcea, 1932


Pe coloana din dreapta în ARHIVA DE SUBIECTE a blogului găsiţi şi alte imagini de case tradiţionale.
Casele ţărăneşti de la Muzeul satului de la Goleşti (Argeş) le puteţi vedea dând clic pe aceste link-uri Muzeul satului de la Goleşti (1) şi Muzeul satului de la Goleşti (2) .




(pentru o mai bună vizualizare puteţi da clic pe fiecare imagine )

Cruce de piatră - arh. Anghel Marcu


.

(puteţi da clic pe imagine pentru o mai buna vizualizare)

Cruce de piatră de inspiraţie tradiţională proiectată de arh. Anghel Marcu pentru pictorul Mircea Teodorescu.
Crucea este din travertin şi se afla in cimitirul Sfânta Vineri din Bucureşti. A fost sculptată, probabil (rămâne să mă mai interesez), de sculptorul Constantin Marinete, cel care a pus în operă majoritatea proiectelor sale.
Anghel Marcu (+1998), arhitect şi sculptor, a fost discipolul sculptorului Gheorghe Anghel (1904 - 1966) şi este autorul monumentelor „Calvarul Aiudului", „Crucea de la Sâmbăta", „Panteonul Morţilor", "Mormântul celor fără de mormânt" şi a unor cruci de mormânt ridicate pentru personalitaţi ale vieţii culturale româneşti.

Vedeţi şi aici .

9 octombrie 2009

Două case orăşeneşti din secolul al XVII-lea


















Cladirea Muzeului de etnografie şi artă populară din Câmpulung Muscel construita în anul 1735 şi restaurată în anul 1928 de arhitectul D.I. Berechet



















Casa Memorială Anton Pann din Râmnicu Vâlcea construită la mijlocul secolului al XVIII-lea
imagine din anul 1954 preluata de pe Old Postcards.ro 


..
















În anii '80 odată cu modernizarea şi reamenajarea teritorială Casa 

Memorială Anton Pann a fost translată de pe amplasamentul iniţial la o distanţa de 37 de metri.
imagine realizată de diac. Cornel Coman Ca să nu incarc prea mult postările, dacă mai sunt lucruri de spus legate de imagini, o s-o fac în comentarii.

7 octombrie 2009

Două case de inspiraţie tradiţională proiectate în perioada interbelică - arhitectură românească


arh. Constantin Joja - Casa familiei I.P.Noica,
satul Beiu, comuna, Storobăneasa, judeţul Teleorman, proiectată în 1937



arh. Octav Doicescu - Restaurantul Băneasa, 1930 
(în prezent Restaurantul Casa Albă)
..


(1) fotografie realizată în anul 2001 şi preluată de pe coperta cărţii
România - Valoarea arhitecturii autohtone, arh. Silvia Păun , Ed. Per Omnes Artes, Bucureşti 2003
(2) fotografie de epocă
.

3 octombrie 2009

Se poate proiecta o casă foarte modernă şi totuşi foarte românească?

.
Henrieta Delavrancea - Casa Constantiniu, Balcic, 1935

imagine preluată din Henrieta Delavrancea Gibory - arhitectură 1930-1940,
 autor Militza Sion, Editura Simetria 2009



Henrieta Delavrancea - Casa Rasoviceanu, Balcic, 1934
.


.