.
Monumentul a fost distrus în întregime cu tunurile de către sovietici în 1944, la doar 2 ani dupa inaugurare.
„Turnul a fost construit din piatră albă cochiliferă şi oolitică scoasă din vestitele cariere de la Ghidighici şi Cricova, localităţi apropiate; a fost ridicat pe o colină în faţa oraşului Chişinău, în direcţia barierei Sculeni, pe partea stângă a şoselei ce vine dinspre Străşeni – Ungheni. Distanţa de oraş cca 2 km în poziţie geografică N-V. De aici se vedeau bine satul Ghidighici în partea nordică, pe moşia căruia a fost înălţat apoi spre vest satul Durleşti, spre est Cheile Bâcului şi calea ferată, spre S-E şesul Bâcului, în direcţia gara Visterniceni peste şes satul Petricani.
Monumentul a fost ridicat în 60 de zile. La el au lucrat peste 500 de muncitori. La cererea autorităţilor locale, lucrarea a fost concepută şi condusă de arhitecţii Octav Doicescu şi Dumitru Ghiulamila, şef de lucrări fiind Soare Stoianu.
Pe colină s-a construit o platforma de 60-50 m.p. şi pe o porţiune mai ridicată de cca 2 metri s-a înălţat ansamblul construcţiei, format din trei părţi:
1. Turnul – partea centrală (principală);
2. Blocul de piatră în faţă cu pisania;
3. Colonada (propilee) din stâlpi de piatră pe partea dreaptă a turnului.
Vederea oraşului era înscrisă între propilee şi blocul de piatră.
1. Construcţia turnului avea formă pătrată cu latura de cca 10-11 metri, înălțimea fiind de cca 30 metri, partea de sus cu creneluri, unde fâlfâia steagul tricolor al ţării. Pe feţele turnului erau încrustate 14 semne din marmură, reprezentând stema României, a Moldovei lui Ştefan cel Mare, a Basarabiei, a judeţelor şi capitalelor importante.
Deasupra intrării în turn era un basorelief mare cu un fragment din Columna lui Traian reprezentând pe împăratul Traian şi câţiva generali din suita sa. Erau şi următoarele cuvinte „Ca şi Columna lui Traian, suntem unde am fost şi rămânem unde suntem”.
Uşa de la intrare era din stejar masiv, iar înăuntru te urcai pe o scară elicoidală cu 6 paliere-balcoane de popas, de pe care se vedeau fragmente din frescă cu lupte din istoria poporului român pe o pânză din jur, scene ce urmau să fie dăltuite în piatră sau marmură. Toţi marii voievozi urmau să fie reprezentaţi în această frescă de mare suprafaţă. Scara ducea sus la o camera de rugă şi reculegere pentru cei care s-au jertfit la eliberarea Basarabiei; harta era cu puţin sub nivelul terasei.
Împrejurul terasei se găsea o prispă din beton pentru cei care-l vizitau şi piatră dreptunghiulară pe care se putea sta. Drumurile de pe hartă care arătau direcţia de intrare în oraş unde s-au dus lupte cât şi străzi din Chişinău, încă mai trebuiau să fie marcate mai distinct. De sus se vedeau împrejurimile sub o formă panoramică încântătoare, iar pe timp limpede, senin, se vedea până la Nistru.
2. În faţa turnului era un bloc masiv din piatră de aproape 8 metri înălţime, cu o pisanie.
3. Colonada (propileele) - Erau în număr de 24 de stâlpi din piatră. Stând 12 în faţa altor 12, sus legaţi cu o centură din piatră, totul descoperit. Pe aceste propilee erau înscrise numele unităţilor care au luptat aici pentru eliberarea Chişinăului.
Aceste coloane de tip roman erau cu sens decorativ. De la capătul lor până la turn era o porţiune din plăci de marmură care dădea o notă deosebită acestei cărări de intrare în turn. În jurul platformei ridicate peste nivelul pământului din jur, cu întreg ansamblul monumentului s-au sădit pomi.
Inaugurarea turnului a fost făcută la 1 noiembrie 1942.”
Descriere monumentului a fost făcută de profesorul Vlad Dumbravă şi preluată din cartea Basarabia necunoscută a lui Iurie Colesnic
.
.
.
.Întregul material documentar pentru realizarea acestui articol ne-a fost pus la dispoziţie de dl. Andrei Doicescu (Paris).
Fotografiile de mai sus fac parte din arhiva personală a d-lui Andrei Doicescu
UPDATE (1):
imagini a căror sursă a fost furnizată de Beren
sursa:
UPDATE (2):
Imaginea din satelit a locului unde a fost Turnul Dezrobirii Basarabiei (Chişinău).
1.
2.