- Yacht Club București YCB, în 1937,
- Clubul Metropola (al Societății Generale de Gaz și Electricitate și al Uzinelor Comunale București, la ambele fiind director ing. Nicolae Caranfil), tot în 1937,- Nautic Club (al Ministerului Finanțelor), construit în 1947.
- după Sărbătoarea Paștelui din 1937 Lacul Herăstrău a fost umplut cu apă,
- pe 23 iunie 1937, de Ziua Apelor, se inaugurează Yacht Clubul București, primul club nautic de pe Herăstrău (1).
- pe 27 iunie 1937 au loc pe Lacul Herăstrău primele întreceri nautice din Capitală (3).
Yacht Clubul București, înființat în 18 martie 1932, l-a avut pe ing. Nicolae Caranfil vicepreședinte în anul 1933 și, din anul următor, președinte până la momentul când acesta a părăsit România în 1944-45 (4), (5).
În primăvara lui 1932, imediat după înființarea YCB, Octav Doicescu proiectează sediul Yacht Clubului București de la Snagov.
Din toamna 1933, OD devine membru în consiliul de conducere al Yacht Clubului București (4), cel puțin până în anul 1946 (5) - arhivele pe perioada următoare nu ne-au fost accesibile.
În 1948 Yacht Clubul București este desființat o data cu schimbările politice ce au avut loc în țară, iar patrimoniul este transferat organizației Sportul Popular (6).
Octav Doicescu începe să lucreze la proiectul pentru sediul de la Herăstrău al YCB probabil imediat după ce în 1937, malul de nord al Lacului Herăstrău este dat în folosința a patru asociații sportive spre a se construi aici cabane de yachting (fig. 30):
- Asociația Sportivă a Aerului și Marinei,
- Yacht Clubul Regal Român,
- Yacht Clubul București,
- Clubul sportiv Metropola al Societății Generale de Gaz și Electricitate SGGE și al Uzinelor Comunale București UCB (întemeiat de Nicolae Caranfil în 1931). La acel moment în 1936, Nicolae Caranfil era ministru al Aerului și Marinei, funcție din care demisionează la 1 ianuarie 1937.
- Anul următor, în 1938, lângă terenul Clubului Metropola în partea dreaptă, Asociația Magistraților și Avocaților A.M.A. primește în chirie un teren pe care își va construi și ea o cabană nautică.
Sediul YCB a fost amplasat în zona cea mai înaltă a malului Lacului Herăstrău. Ca să respecte regulile de compoziție, Octav Doicescu a dezvoltat volumul clădirii pe verticală, în contrast cu sediul Clubului Metropola, proiectat alături tot de el, care fiind aproape la nivelul apei, a fost dezvoltat pe orizontală.
Proiectat în stil regional, cu un etaj mascat într-o mansardă, clubul oferea pentru sportivi spații generoase de vestiar, săli de dușuri, sală de mâncare, bar, terase (2), (fig. 29). Alături erau prevăzute terenuri de tenis și, la malul apei, un hangar spațios pentru ambarcațiuni.
Începând cu anii 50 aici a funcționat Clubul Național Universitar ”Sportul Studențesc”. Zeci de sportivi medaliați și mii de simpli iubitori ai sportului s-au bucurat de-a lungul zecilor de ani de aceste dotări.
Clădirea clubului proiectată de Octav Doicescu a rezistat cu succes tuturor vicisitudinilor vremurilor, până la începutul anilor 2000... Atunci a fost demolat, cu toate că era încă în bună stare. Cei interesați pot afla mai mult căutând pe Google după cuvintele: Herăstrău, teren, Crin Antonescu.
În final, o mențiune. Octav Doicescu, membru și al Yacht Club Regal Român YCRR unde vicepreședinte era tot ing. Nicolae Caranfil, scoate împreună cu acesta sub egida YCRR publicația BULETIN NAUTIC (fig. 31). Primul număr apare în 1934. Redacția publicației ajunge să fie după o vreme chiar în casa lui Nicolae Caranfil pe Aleea Modrogan 17, actuala stradă Emile Zola 2, ce fusese proiectă de Octav Doicescu în 1935.
BULETIN NAUTIC:
„Este o nouă revistă de propagandă marinărească apărută în cursul lunii trecute (august 1934 – n.n.) editată de către Yacht Clubul Regal Român şi sub îngrijirea d-lor ing. N.G. Caranfil şi arh. O. Doicescu. «Buletinul Nautic» nr. 1 descrie începuturile yachtingului la noi, croazierele şi construcția yachturilor românești. Reguli pentru regate, Regulamentul Yacht Clubului Regal Român, precum şi chestiuni de tehnică marinărească ca Farurile de pe litoralul maritim românesc. Navigația la capă. Denumirea velierelor. Motorul marin Diesel Junkers etc. Sub o formă foarte îngrijită, conţinând numeroase peisaje marinărești, planuri şi fotografii a diferite yachturi, precum şi diverse schițe explicative ale lucrărilor de specialitate, această lucrare vine să umple un gol din propaganda marinărească. Conducătorii îşi iau sarcina de a infiltra în sufletele elitei noaste dragostea de mare şi de a încuraja tineretul care în clipele de răgaz se dedau sportului marinăresc. Dorim noii reviste să fie înțeleasă şi sprijinită pentru a-şi ajunge scopul.” (N. Prohib, Buletin Nautic, în „Orizontul Maritim” Anul I, nr. 4, septembrie 1934, p. 6)