Din 1937 insula poartă numele de Insula Trandafirilor, acolo amenajându-se în acel an un rozariu.
La fel ca toate pavilioanele expoziției Luna Bucureștilor 1936, restaurantul de pe insulă ridicat în primăvara 1936 era o construcția provizorie, pe structură din lemn acoperită cu pânză de sac tencuită.
Pavilioanele expoziției 1936 au fost demolate în toamna 1937, Expoziția Luna Bucureștilor 1937 desfășurându-se tot în aceste pavilioane.
Restaurantul de pe insulă a fost demolat în toamna 1936, din el păstrându-se doar parterul din dreapta - acolo unde era probabil bucătăria - până în vara 1937 (sau poate chiar 1939?) după cum se observa în câteva fotografii de epocă (fig. 11, 12, 13).
Acesta nu a fost singurul restaurant din cadrul manifestării, în total au existat trei restaurante și două cofetării, toate proiectate de Octav Doicescu.
Podul ce lega insula de malul lacului Herăstrău mai există și astăzi.
fig.1. Fațadă principală din proiectul de arhitectură. (Arhiva Andrei Doicescu)
fig. 2. Fațadă principală din proiectul de arhitectură. (ziarul Dimineața, 31 martie 1936)
fig. 3. Restaurantul de pe insulă, în construcție, primăvara 1936.
fig. 4. Luna Bucureştilor 1936 organizată în Parcul Naţional Regele Carol al II-lea (Herăstrău)
1. România 2. Cehoslovacia 3. Iugoslavia 4. Pavilonul Regalitaţii 5. Liga Naţională
6. Pavilonul Municipal 7. Pavilionul cultural 8. Mica industrie 9. Asistenţa socială
10. Timbre 11. Poşta 12-13. WC 14. Administraţie 15-16. Case de bilete
17-18. Restaurante 19-20-21. Cofetării
fig. 5. fig. 6. Podul spre insulă, cca. 1937 -1939.
fig. 6. Podul spre insulă, cca. 1937 -1939.
fig. 7. Podul în construcție, primăvara 1936.
.png)
fig. 8. Podul spre insulă, 1936. Din 1937 în stânga bisericii de lemn din Muzeul Satului a fost ridicat Palatul Elisabeta, care în această fotografie nu apare încă. Malul insulei nu este încă amenajat ca în fotografiile 11-13.
fig. 9. Cincinat Sfințescu în revista URBANISMUL, martie-aprilie 1936
fig. 10. Ziarul Curentul, 11 aprilie 1936
Imaginile de mai jos (fig. 11, 12 și 13) sunt după din perioada 1937-1939 când corpul principal al restaurantului de pe insulă fusese deja demolat.
fig. 11. Cca 1937-1939. În dreapta se vede ce a mai rămas din restaurantul de pe insulă după demolarea corpului principal din toamna lui 1936.
fig. 12. Cca 1937-1939. În stânga se vede ce a mai rămas din restaurantul de pe insulă după demolarea corpului principal din toamna lui 1936.
Clădirea care se vede în stânga bisericii de lemn din Muzeul Satului este Palatul Elisabeta care a fost ridicat în anul 1937. Pe insulă se poate zări amenajarea pentru trandafiri făcută în 1937.
.png)
fig. 13. Cca 1937-1939. În stânga se vede o porțiune din ce a mai rămas din restaurantul de pe insulă după demolarea corpului principal din toamna lui 1936.
Clădirea care se vede în stânga bisericii de lemn din Muzeul Satului este Palatul Elisabeta care a fost ridicat în anul 1937. Pe insulă se poate zări amenajarea pentru trandafiri făcută în 1937.
sursele imaginilor:
1 - Arhiva Andrei Doicescu
2 - Ziarul Dimineața, 31 martie 1936
3, 4 și 7 - Broşura O "lună" din istoria Bucureştilor de Ionel C. Ioniţă, Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti, 1998.
5, 6, 8, 11, 12 și 13 Colecția Liliana Chiaburu
9 - Revista URBANISMUL, martie-aprilie 1936
10 - Ziarul Curentul, 11 aprilie 1936
Această fișă documentară se va actualiza pe parcursul timpului cu noi informații.
Data ultimei actualizări: 1 aprilie 2022