.
.
.
.
.

14 decembrie 2021

ARH. OCTAV DOICESCU / „Expoziția Basarabiei” /„Expoziția Dezrobirii”, Chișinău, 1942, partea I-a (fișă documentară OD)

Octav Doicescu, ocupând de la 1 noiembrie 1941 funcția de director al Direcției de Arhitectură din Ministerul Lucrărilor Publice (1.), întocmește în cursul anului 1942 mai multe proiecte pentru Chișinău împreună cu arh. Dumitru Ghiulamila (2.). 

La 31 octombrie 1942, la un an după ce Basarabia s-a reîntors la România, Regele Mihai taie panglica Expoziției Dezrobirii Basarabiei organizată în Parcul Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului,  iar a doua zi, pe 1 noiembrie 1942, inaugurează Turnul Dezrobirii Basarabiei de la Ghidigeni, ambele proiecte fiind realizate de către Octav Doicescu.

Expoziția Dezrobirii Basarabiei a fost concepută după modelul expozițiilor Luna Bucureștilor de care Octav Doicescu se ocupase în 1935 și 1936: o zonă cu pavilioane ale activităților cele mai semnificative și o zonă dedicată arhitecturii tradiționale – în 1936 cu această ocazie ia naștere Muzeul Satului din București. 

Astfel că în spațiul destul de restrâns de care dispunea întreaga expoziția în Parcul Ștefan cel Mare, se organizează și un mic muzeul al satului în aer liber, prima încercare de acest fel din Basarabia (3.). 

Sunt aduse 2 case țărănești, una din Purcari, județul Cetatea Albă, și alta din Ignăței, județul Orhei, „case autentice cu interioare autentice și locuite de săteni băștinași”. Alături a fost montată biserica veche din satul Cornova, Orhei, „care număra trei secole” și o moară de vânt din Purcari, „caracteristică plaiurilor basarabene” (3.)

De restul expoziției care cuprindea mai multe pavilioane, ne vom ocupa într-o postare viitoare.

1. „Expoziția Basarabiei” („Expoziția Dezrobirii”) din Parcul Ștefan cel Mare din Chișinău, 1942 - plan semnat de arh. Octav Doicescu în partea dreapta sus




2. arh. Octav Doicescu - „Expoziția Basarabiei” /„Expoziția Dezrobirii” din Parcul Ștefan cel Mare din Chișinău, 1942. Cercul roșu indică situarea zonei muzeului satului în cadrul expoziției

/
3. Regele Mihai inaugurând „Expoziția Dezrobirii” din Parcul Ștefan cel Mare din Chișinău,  31 octombrie 1942


4. Biserica veche din satul Cornova, Orhei / „Expoziția Dezrobirii”

5. Biserica veche din satul Cornova, Orhei / „Expoziția Dezrobirii”

6. Moară de vânt din Purcari, Cetatea Albă / „Expoziția Dezrobirii”

7. Două case țărănești, una din Purcari, județul Cetatea Albă, și alta din Ignăței, județul Orhei / „Expoziția Dezrobirii”

8. Interior de casă din Ignăţei, judeţul Orhei expusă în „Expoziția Dezrobirii”


9. Inscripția de pe verso-ul cărții poștale ce reprezintă  Interior de casă din Ignăţei, judeţul Orhei expusă în „Expoziția Dezrobirii”

10. Mihail Ursu, „ Particularitățile creării muzeului satului în Republica Moldova”

11. Regele Mihai părăsind „Expoziția Dezrobirii” din Parcul Ștefan cel Mare din Chișinău. În partea dreaptă în fundal se observă silueta bisericii din satul Cornova,  31 octombrie 1942






Note :

(1.) Monitorul Oficial din 4 februarie 1942: „Prin decizia d-lui Constantin D. Bușilă, ministru secretar de Star la Departamentul Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor, Nt. 143/3.692 din 24 ianuarie 1942, d-l arhitect Doicescu Octav se deleagă cu conducerea Direcției de arhitectură și Urbanism din Direcțiunea generală a construcțiilor publice, cu începere de la ! Noiembrie 1941, dată de la care a funcționat de fapt în această calitate, până la perfectarea decretului de numirea de drept a d-sale în postul arătat.”
(2.) Andrei Vatamaniuc, Aștepându-l pe ... Doicescu pe site-ul Miez, laborator de arhitectură
(3.)  Mihai Ursu, Particularitățile creării muzeului satului în Republica Moldova în revista Akademos, nr.1-2 (9), februarie 2008, pag. 97-103.


Informații generale despre subiect:

- Andrei Vatamaniuc,  Aștepându-l pe ... Doicescu pe site-ul Miez, laborator de arhitectură
- Mihai Ursu, Particularitățile creării muzeului satului în Republica Moldova în revista Akademosnr.1-2 (9), februarie 2008, pag. 97-103.
- Yuri Shvets, Expoziţia Eliberării” la Chişinău, 1942 (în lb. rusă), pe site-ul Old Chișinău


Sursa imaginilor:

1 - Carmen Popescu, Spațiul modernității românești 1906-1947, București, 2010, pag. 180
- Yuri Shvets, Expoziţia Eliberării” la Chişinău, 1942,  imagine pe care am editat-o
8, 9 - carte poștală din Colecția Liliana Chiaburu
10 - Mihai Ursu, Particularitățile creării muzeului satului în Republica Moldova în revista Akademos, nr.1-2 (9), februarie 2008, pag. 97-103




_____________________________________________________________________

Această fișă documentară se va actualiza pe parcursul timpului cu noi informații.
Data ultimei actualizări: 15 decembrie 2021