.
.
.
.
.

4 noiembrie 2021

arh. Octav Doicescu / Lista proiectelor realizate (fișă O.D.)





  • Locuința primarului Dem I. Dobrescu de pe strada Toamnei (1929)
  • Casa primarului Dem I. Dobrescu de la Snagov (o locuință rustică din lemn și acoperită cu stuf) (1929)
  • Locuință pe str. Salcâmilor nr. 10 (1932)
  • Casa de odihnă a Societății Gaz Electrica de la Snagov (1932)
  • Propunere de sistematizare a Pieței Victoriei (1932), proiect nepus în practică.
  • Yacht Club Snagov (1933)
  • Sediul Societății de electricitate din Câmpina, (1933)
  • Restaurantul Românesc de la Băneasa, în prezent Restaurantul Casa Albă (1933)
  • Restaurant în Grădina Botanică din București (1934)
  • Casă  pentru angajații Grădinii Botanice din București în incinta Grădinii Botanice (1934), distrusă la bombardamentele din 1944.
  • Case pentru angajații Grădinii Botanice din București pe Intrarea Portocalelor (1934)
  • Casa ing. Nicolae Caranfil, (1935), str. Emile Zola nr. 2, București
  • Casa Traian V. Grigorescu (1934-35), str. B.P. Hașdeu nr. 1 din Ploiești, fostă b-dul Independenței nr. 18
  • Expoziția "Luna Bucureștilor 1935 - Cartierul Vechi" organizată în Parcul Carol (1935)
  • Fântâna Zodiac din fața Parcului Carol (1935) împreună cu mozaicurile lui Mac Constantinescu
  • Expoziția "Luna Bucureștilor 1936" în Parcul Național Regele Carol al II-lea ( Herăstrău) (1936)
  • Amenajarea Parcului Național Regele Carol al II-lea (Herăstrău) (1936)
  • Fântâna Miorița de la Șosea (1936) împreună cu mozaicurile Miliței Pătrașcu
  • Restaurant în pe malul Lacului Herăstrău (1936)
  • Lucrează câteva luni la proiectul pentru Halele Obor (1936). După un conflict cu primarul Alexandru Donescu, chiar dacă lucrările de construcție începuseră, Octav Doicescu demisionează din funcția de director al Lucrărilor Noi din Primăria Capitalei și proiectul este preluat de arh. Horia Creangă. Împreună cu el demisionează și întreg grupul de arhitecți, ingineri și funcționari ai direcției, solidarizându-se astfel cu cauza susținută de Octav Doicescu.
  • Cabana Babele (1937) comandată de Asociația Drumeților din Munții Înalți ai României, astăzi de nerecunoscut după mutilările suferite
  • Ansamblul “Astra Română” din Snagov (1937)
  • Uzinele IAR Brașov (1937)
  • Corpul B al sediului Societății ”Gaz și Electricitate” din București (1937), cu fațada spre str. Mendeleev (fostă Nicolae Bălcescu). Corpul A cu fațada spre b-dul Magheru 33 (fost Take Ionescu 33) a fost proiectat de arh. Paul Smărăndescu (1933)
  • Oficiul Național de Turism (1937) de pe Str. Onești, în prezent str. Dem. I. Dobrescu, devenit ulterior sediul Ministerului Informațiilor
  • Hotelul „Delta” la Vâlcov (1937), în Delta Dunării pe Brațul Chilia, în prezent în Ucraina
  • Cabana Ilganii de Sus (1937), în Delta Dunării pe Brațul Sulina 
  • Cabana Grindul Lupilor sau Insula Lupilor (1937), în Delta Dunării  la 2 km de Gura Portiței
  • Amenajarea interioară a Pavilionului României la Expoziția Universală de la Paris 1937. 
  • Schițe pentru proiectul monumentului din Indore, India (1937). Inițial, monumentul trebuia să adăpostească o pasăre măiastră a lui Brâncuși (New - York Times, 1974). Începutul războiului a pus capăt construcției din India.
  • Uzinele de anvelope Banloc - Goodrich, de la Florești (1937-1938)
  • Fabrica de motoare pentru avioane Colibași, Muscel (1937-1938), în colaborare cu ing. Nicolae Caranfil. Demararea construcțiilor se face abia în 1943.
  • Blocul Banloc - Goodrich, din Calea Victoriei 218, numit și "Blocul Roșu" din cauză că până în anii '70 a avut culoarea roșie (ocra rossa). A fost proiectat în 1938 și din cauza izbucnirii războiului construit abia în perioada 1943-1946.
  • Centrala Telefonică Nord, cunoscută ca Poșta de pe B-dul Banu Manta (proiectată în 1938 și construită între 1941-44)
  • Sistematizarea Pieței Palatului și Ministerul de Interne (1938), proiect nerealizat
  • Cartierul de case din Parcul Jianu (înglobat astăzi în Cartierul Primăverii) și amenajarea Parcului Bordei împreună cu inginerul Nicolae Caranfil (1938-1940)
  • Casa avocat Alexandru Alexandrini, (1938), str. Paris 46, București
  • Casa ing. Constantin Bușilă, (1939), str. Washington nr. 7, București
  • Casa Octav Doicescu, (1939) str. Mircea Eliade nr. 2, ajunsa în anii '90 în posesia arh. Dinu Patriciu, fost student al lui Octav Doicescu
  • Casa Dimitrie Gusti (1939), str. Armindenului colț cu str. Herăstrău, București
  • Cercul Militar Pitești (1939)
  • Pavilionul Casa Română de la Expoziția universală ”New York World's Fair 1939” (Expoziția universală de la New York 1939).
  • Palatul Societății Scriitorilor Români, (1939), proiect dus împreună cu ing. Emil Pragher până în stadiul de detalii, machetă și deviz, dar nerealizat din cauza evenimentelor izbucnite în anul 1940.
  • Secțiunea României la Trienala de la Milano (VII), 1940. Tema Trienalei a fost Ordin - Tradiție și a avut loc la Palazzo dell' Arte între 6 aprilie 1940 și 9 iunie 1940, dată la care s-a suspendat deoarece Italia a intrat în cel de-al II-lea Război Mondial. 
  • Bloc de locuințe pe Știrbei Vodă 68 (1940), colț cu str Luigi Cazzavillan în fața Conservatorului de muzică.
  • Cineromit (1940), un vast proiect de construcție pe malul lacului Fundeni din București a unui mare studio cinematografic în coproducție cu Cinecitta demarat sub conducerea lui Ion Cantacuzino. Studioul urma să fie dotat cu aparatură italiană dăruită de guvernul de la Roma, proiect nerealizat din cauza izbucnirii războiului.
  • Palatul PCA (Regia Autonomă a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă), (1940), proiect nerealizat
  • Proiectul Institutului Britanic din București, (1940), împreună cu arh. G. M. Cantacuzino, proiect nerealizat.
  • Conacul Alimănișteanu construit pe moșia lui Dimitrie Alimănișteanu, ministrul finanțelor, la Bilcești, județul Argeș (1938 - 1942). Este o clădire din piatră cu acoperiș de șiță, care a ars în anul 2006.
  • Monumentul Turnul Dezrobirii Basarabiei de la Ghidighici, Chișinău (1942), dărâmat de "eliberatorii sovietici" în 1944.
  • Vila Ion Teodorescu, (1944), Sos Vergului 50
  • Blocul de locuințe din Calea Victoriei 109 (1946) în colaborare cu arh. G.M. Cantacuzino. După naționalizarea din 1948, această clădire a fost extinsă pe Calea Griviței 1 și a devenit sediu al Ministerului Petrolului.
  • Nautic Club Herăstrău (1946-1947), clubul funcționarilor Ministerului de Finanțe. Acesta făcea parte dintr-un proiect mai amplu denumit Ansamblu Sportiv, dar din care s-a realizat doar clubul nautic.
  • Cartier de locuințe în Băneasa pentru personalul Aeroportului; la origine fiecare casă avea altă culoare (1946).
  • Aerogara Băneasa (1947), proiect nerealizat.
  • Casa de la Snagov a Regelui Mihai, (1947) astăzi distrusă
  • Clubul Corpului diplomatic pe lacul Băneasa, București (1947)
  • Face parte din primul colectiv republican de proiectare, întocmind studii pentru cartierul muncitoresc din Lunca Pomostului, Reșita (1947); cartierul e realizat parțial
  • Opera Română din București (1953), basoreliefurile sunt opera sculptorului Ion Vlad, Zoe Băicoianu și Boris Caragea. Clădirea rezultată este mult diferită de proiectul inițial, proiectul suferind numeroase modificări, mai ales de fațadă, impuse în mod repetat de consilierul sovietic Zverin. După ce fațada este edificată în 1953 pentru Festivalul Internațional al Tineretului, va fi complet demolată și reconstruită având la bază un proiect nou.
  • Participă la concursul pentru Gara centrală din Sofia (1963), împreună cu arh. Sandu Miclescu, Ștefan Perianu și Petre Svoboda
  • Institutului Politehnic din București (1964-1969) în colaborare cu arhitecții Ștefan Lungu, Ștefan Perianu, Costin Paetia, Petre Svoboda.
  • Sediul politico-administrativ al Municipiului Reșița (1974-1976)
  • Sistematizarea centrului Municipiului Reșița (1976)



_____________________________________________________________________

Această fișă documentară se va actualiza pe parcursul timpului cu noi informații.
Data ultimei actualizări: 5 decembrie 2021