.
.
.
.
.

17 octombrie 2021

arh. Octav Doicescu/ AMENAJAREA PEISAGISTICĂ A GRĂDINII BOTANICE BUCUREȘTI, 1935 (fișă documentară O. D.)

Grădina Botanică din București a fost înființată pe actualul amplasament în 1889. În timpul ocupației germane a capitalei 1916-1918, parcul a fost practic distrus din cauză că aici au fost cantonate trupele germane (1).
În anii de după război, s-a reușit refacerea culturilor de către direcțiunea momentului, însă fără o preocupare pentru aspectul estetic și peisagistic (2). În 1932 în timpul primariatului lui DEm. I. Dobrescu Grădina Botanică a fost trecută printr-o lege în administrația primăriei Bucureștiului
În gândirea arhitectului Octav Doicescu și a esteticianului Mihail Dragomirescu care la acel moment era directorul Grădinii Botanice (3), acesta trebuia să se diferențieze de Grădina Cișmigiu care devenise un parc foarte popular, cu o mare aglomerație de plante de tot soiul (4).

Pe lângă accesul principal din Șoseaua Cotrocenilor, grădina avea și un acces din Splaiul Independenței. Gardul de împrejmuire a Grădinii Botanice, ca și porțile de intrare, s-au executat după proiectul lui Octav Doicescu (5).

„[...] tânărul arhitect Doicescu, transformat fericit în peisagist, a alcătuit planurile transformării estetice realizând o adevărată comoară artistică în cadrul naturii bogate. Parcul a fost brăzdat de alei pietruite și o splendidă peluză [Grădina Italiană] a fost pictată în elementele naturii pe o mare întindere la intrarea dinspre Splaiul Independenței. Un lac artificial, în care se va instala o fântână luminoasă, de formă dreptunghiulară ocupă centrul peluzei. În partea dreaptă a parcului s-au amenajat un bazin pentru copii și o plajă cu nisip marin. Un frumos restaurant, de un stil interesant prin adaptări fericite, a fost construit după planurile d-lui arhitect Doicescu [...]” (Ziarul ADEVĂRUL, 8 iunie 1935, pag. 5)

1. Grădina Italiană (peluza) cu un bazin de apă de formă dreptunghiulară în centru - fotografie din 1935. Această grădină s-a amplasat spre Splaiul Unirii pe locul vechiului depou STB. Vedere spre Splaiul Unirii

2. Grădina Italiană (peluza). Vedere dinspre Splaiul Unirii - fotografie din 1935


3. Grădina italiană -  fotografie Alex Petit, 1935

4.  Alee - fotografie Alex Petit, 1935

5. Podul din Grădina Botanică construit în 1935 - fotografie Alex Petit, 1935

6. Fotografie din 6 iunie1935, ziua inaugurării

7. În stânga este Muzeul Botanic restaurat de Octav Doicescu în 1935, iar în partea dreapta în depărtare se vede restaurantul proiectat de arh. Octav Doicescu tot în 1935 în Gradina Botanică

8. În centru sus, Gradina Italiană
(vedere aeriană din 1943)

9. Harta Unirea 1931 - în parte dreaptă sus, pe locul dreptunghiului roșu reprezentând depoul STB, în 1935 se va realiza grădina în stil italian

10. 6 iunie 1935 - Inaugurarea lucrărilor efectuate la Grădina Botanică din București (6)

11. Regele Carol al II-lea și Marele Voievod Mihai, prezenți la inaugurare




note:
(1) RADOR https://www.rador.ro/2020/02/28/160-de-ani-de-la-inaugurarea-gradinii-botanice-dimitrie-brandza-a-universitatii-din-bucuresti/
(2) Ziarul ADEVĂRUL, 8 iunie 1935, pag. 5, Cuvântarea prof. M. Vlădescu:
”Distrusă aproape complet în timpul ocupației inamice, ea a fost științificește complet refăcută, prin propriile mijloace ale direcțiunii, dar rămăsese ca o ruină în privința aspectului estetic, atât ca împrejmuire, ca drumuri, și în ce privește celelalte instalațiuni.”
(3) Ziarul ADEVĂRUL, 8 iunie 1935
(4) Gazeta Municipală, 12 iunie 1935
(5) Gazeta Municipală, 22 noiembrie 1936, pag. 1, articolul ”Primăria Municipiului București și prefacerea Grădinii Botanice”:
”... primăria Municipiului a executat împrejmuirea Grădinii pe un perimetru de 1500 metri. Lucrarea s-a executat după proiectul d-lui arh. Octav Doicescu și constituie una dintre inovațiile fericite în materie de parcuri: împrejmuirea dă posibilitatea să se vadă din afară plantația parcului spre deosebire de împrejmuirile altor parcuri care sunt ziduri de cetate între stradă și verdeață....”
(6) Ttranscrierea textului articolului: INAUGURAREA PARCULUI „GRĂDINA BOTANICĂ” DIN CAPITALĂ
Marele naturalist doctorul Dimitrie Brândză este acela care a întemeiat Institutul Botanic construit la 1889 și a asistat la începerea completării plantației în vederea amenajării Grădinii Botanice a cărei trecere în domeniul public s-a inaugurat ieri [6 iunie 1935] în cadrul unei solemnități impunătoare onorată cu prezența Suveranului și a Marelui Voievod Mihai. Grădina Botanică, a cărei suprafață de 16 mii hectare face să fie cel mai mare parc din București, reprezenta înainte de război, grație priceperii și râvnei d-lui profesor M.[Mihail] Vlădescu continuatorul operei botanistului Brândză, o operă de mare utilitate științifică. Distrusă în timpul ocupației inamice, grădina botanică, refăcută în urmă științificește, rămăsese o ruină ca aspect estetic, fără drumuri și lipsită de toate instalațiile necesare unui parc public. Trecută în folosința deplină a primăriei Capitalei, în urma unei convenții, devenită lege, pe când era președinte al consiliului de miniștri d. prof. N. Iorga iar primar al municipiului d. Dem. I. Dobrescu, Grădina Botanică urma să fie complet transformată și înzestrată. D. Al. G. Donescu, primarul general al Capitalei, preluând gospodăria municipiului și examinând chestiunea parcului cuprinsă în studiile pentru planul de sistematizare, și-a dat seama de marele folos pe care l-ar putea avea pentru populația orașului, realizarea convenției încheiate sub primariatul d-lui Dem. I. Dobrescu. Entuziasmat și dornic să treacă de îndată la înfăptuire așa cum procedează în toate realizările, d. Al. G. Donescu a delegat două energii tinere și valoroase, d-nii M.[Mihail] Dragomirescu, ziarist și [Octav] Doicescu, meritos arhitect, să purceadă de îndată la lucrările de transformare. Urmărind zi de zi și dând sugestiile și indicațiile necesare colaboratorilor săi, d. Al. G. Donescu a realizat într-un an și jumătate de muncă cel mai mare și mai frumos parc al Capitalei. TRANSFORMARE PARCULUI Munca pentru transformarea parcului, ajuns la completă părăsire, fără instalații de apă, fără canalizare, fără drumuri, în sălbăticie, nu era ușoară. A fost nevoie de multă perseverență, de adevărată îndărătnicie în realizarea unei opere frumoase destinate binelui obștesc. După ce s-au executat în primul rând lucrările de canalizare, aducerea apei și instalarea luminii electrice, tânărul arhitect Doicescu, transformat fericit în peisagist, a alcătuit planurile transformării estetice realizând o adevărată comoară artistică în cadrul naturii bogate. Parcul a fost brăzdat de alei pietruite și o splendidă peluză a fost pictată în elementele naturii pe o mare întindere la intrarea dinspre Splaiul Independenței. Un lac artificial, în care se va instala o fântână luminoasă. de formă dreptunghiulară ocupă centrul peluzei. În partea dreaptă a parcului s-au amenajat un bazin pentru copii și o plajă cu nisip marin. Un frumos restaurant, de un stil interesant prin adaptări fericite, a fost construit după planurile d-lui arhitect Doicescu care și-a pus aici tot sufletul, după cum si l-a pus și la realizarea părții arhitecturale a expoziției urbanistice din parcul Carol, inclusiv fântâna monumentală de la intrare. LUCRĂRILE DE EXPROPRIERE La această transformare interioară a trebuit să se adauge lucrările pentru a da parcului și cadrul exterior necesar. Au fost necesare unele lucrări de expropriere pentru civilizarea cartierului și între ele se socotesc acelea pentru lărgirea bulevardului Cotrocenilor prin retragerea unor imobile. În această din urmă lucrare s-a desfășurat energia d-lui M. [Mihail] Dragomirescu care între interesele particulare și cele obștești a ales pe cele din urmă fără șovăire. Mai intră în aceste realizări, lucrările de pavaj executate pe străzile ce împrejmuiesc parcul. Întreaga transformare a parcului fiind terminată și complet pusă la punct, ieri [6 iunie 1935] a avut loc într-un cadru festiv deosebit, solemnitatea inaugurării în prezența Suveranului, a Marelui Voievod Mihai, a membrilor guvernului și a consiliului general al Municipiului București.
(sursa: Ziarul ADEVĂRUL, 8 iunie 1935, pag. 5)


sursa imaginilor:
1. Colecția Liliana Chiaburu, fotografie din 1935
2. Ziarul ADEVĂRUL, 8 iunie 1935, pag. 5
3.-5. Foto Alex. Petit Architect, https://imagoromaniae.ro/produs/gradina-botanica-din-bucuresti-peluza/ , deținător MNIR, nr. inventar 109608
6. Ziarul ADEVĂRUL, 8 iunie 1935, pag. 5
7. Muzeul Școlii de Arhitectură (pagina facebook)
8. https://fostulbucuresti.github.io/
9. Harta Unirea 1931
10. Ziarul ADEVĂRUL, 8 iunie 1935, pag. 5 (imaginea este un colaj din textul articolului paginat astfel încât să poată fi ușor lizibil)
11. Ziarul ADEVĂRUL, 8 iunie 1935, pag. 5


_____________________________________________________________________

Această fișă documentară se va actualiza pe parcursul timpului cu noi informații.
Data ultimei actualizări: 17 octombrie 2021