.
.
.
.
.

8 aprilie 2022

ARH. OCTAV DOICESCU / RESTAURANTUL PARCULUI SNAGOV (numit și Restaurantul de la debarcader), 1929 - fișă documentară

Aceasta este o fișă documentară ce se va actualiza pe măsura avansării cercetării prin eventuale modificări și completări .
Data ultimei actualizări: 15 aprilie 2022



Imediat după luarea în administrare a Parcului Snagov în vara anului 1929, primarul Dem. I. Dobrescu demarează lucrările de asanare a lacului și de amenajare a întregului parc. Unul dintre cele mai urgente și importante obiective a fost construirea unor restaurante(1) îndestulătoare afluxului mare de bucureșteni dornici să vadă realizările primăriei la Snagov. . 

Octav Doicescu, foarte tânăr arhitect la acea dată, avea doar 27 de ani, și angajat al Primăriei Capitalei din vara anului 1929, a fost cel care a realizat proiectul de amenajare al Parcului Snagov și proiectele celor trei restaurante de la Snagov destinate turiștilor (fig. 19):


- Restaurantul Parcului Snagov sau Restaurantul de la debarcader a început să funcționeze la 1 septembrie 1929  o dată cu inaugurarea parcului (2), (3), (4). Acesta era cel mai mare și mai renumit, după cum reiese din presa epocii.

Restaurantul din pădure (numit și Bufetul din pădure sau Casa populară(5) a fost construit probabil în primăvara-vara 1930, primele fotografii cu el le-am găsit abia în presa anului 1931.

- Restaurantul Ștrandului Snagov, numit ulterior Bufetul ștrandului, este cel de-al treilea restaurant ridicat, probabil în vara anului 1930 (6).


Restaurantul Parcului Snagov (Restaurantul de la debarcader), proiectat în stil REGIONAL (7)construit din lemn și acoperit cu stuf, era poziționat pe malul de nord-vest al lacului, în dreapta intrării în Parcul Snagov cum se venea dinspre Tâncăbești străbătând pădurea (fig. 20).

Clădirea restaurantului avea trei corpuri parter și mansardă: corpul cu sala principală a restaurantului,  paralel cu malul lacului, alt corp paralel cu drumul de acces în parc, destinat tot sălilor de restaurant, și cel de al treilea, amplasat în partea posterioară ce cuprindea bucătăriile și spațiile anexe (fig. 5 și 14)

Restaurantul, înconjurat de terase, era așezat sus pe mal. Două alei laterale coborau până la aleea de pe marginea apei unde, și acolo, erau puse mese. 

Promenada care pornea spre partea de nord-est a lacului trecea prin fața debarcaderului și apoi prin fața unui foișor ridicat la începutul secolului XX, undeva mai sus. Treptele de piatră (8) ale acestui foișor au fost montate la începutul anilor ’30, proiectate probabil tot de Octav Doicescu care în acei ani s-a ocupat cu amenajarea întregului Parc Snagov.

Pornind pe promenadă spre sud-vest, se ajungea la ștrand și mai apoi la sediul de la Snagov al Yacht Clubului București, construit în 1932. Pe același mal, mai departe, Octav Doicescu va proiecta anii următori Casa de odihnă a Societății Generale de Gaz și Electricitate SGGE (1932) - numită în presa epocii Casa de odihnă a Uzinelor Comunale București UCB pentru ca ea, deși construită din fondurile SGGE, era destinată nu doar funcționarilor SGGE dar și celor de la UCB - și Complexul Astra Română (1937-1938) (fig. 20).

În perioada interbelică, primarii Capitalei Dem. I. Dobrescu (1929-1934) și Al. Donescu (1934-1938) invită la Snagov și la Restaurantul Parcului pe cei mai de seamă oaspeți ai Bucureștiului (9), (10). Aici se organizează banchete și întâlniri ale multor feluri de organizații, dar este un loc mult frecventat și cetățenii simpli veniți să se bucure de frumusețea naturii la sfârșit de săptămână sau în serile zilelor călduroase de vară (11).




fig. 1. Restaurantul Parcului Snagov văzut de pe malul opus, 1929 (Arhiva Andrei Doicescu)


fig. 2. Restaurantul Parcului Snagov, ante sau 1936


fig. 3. Restaurantul Parcului Snagov, ante sau 1935


fig. 4. Restaurantul Parcului Snagov


fig. 5. Restaurantul Parcului Snagov, corpul dinspre intrarea în parc, 1936


fig. 6. Intrarea în Parcul Snagov


fig. 7. Vedere de pe terasa Restaurantului Parcului Snagov. În fundal, Bufetul Ștrandului și ștrandul. 1936.


fig. 8. Pe terasa Restaurantului Parcului Snagov, 1933


fig. 9. Pe terasa Restaurantului Parcului Snagov


fig. 10. Pe terasa Restaurantului Parcului Snagov. În fundal, ștrandul.


fig. 11. Pe terasa Restaurantului Parcului Snagov, 17 iulie 1933


fig. 12. În fața Restaurantului Parcului Snagov,  ante sau 1938



fig. 13. Intrarea în Parcul Snagov, în stânga se vede unul dintre corpurile restaurantului, 1931


fig. 14. Intrarea în Parcul Snagov, în dreapta se vede unul dintre corpurile restaurantului și terasa, 1938


fig. 15. Restaurantul Parcului Snagov văzut de pe malul opus, 1931


fig. 16. Urcând spre Restaurantul Parcului Snagov, 1930


fig. 17. Restaurantul Parcului Snagov văzut de pe malul opus, 1930


fig. 18. Pe terasa Restaurantului Parcului Snagov, 1930




fig. 19. Colaj cu cele trei restaurante proiectate de Octav Doicescu în parcul Snagov. 



fig. 20. Amplasamentul restaurantului este indicat de săgeata roșie
REGIUNEA SNAGOV în Harta UNIREA, 1939



Redăm mai jos fragmente din câteva articole apărute în anii 1931-1932 în care, pe lângă prezentarea și analizarea tuturor lucrărilor de la Snagov, apare și Restaurantul Parcului.



fig. 21. Eufem Mihăileanu, SNAGOVUL (fragment), 1931, Tiparul ”Oltenia”, București


fig. 22. Ing. T. Radulescu, Parcuri şi grădini  (Parcuri, grădini, terenuri de joc și sport, păduri și locuri de recreație), Institutul Urbanistic al României, 1932

fig. 23. Ing. Cincinat Sfințescu, Estetica Bucureștiului
Institutul de Arte Grafice ”Bucovina”, 1932, pag. 94-102 (fragmentul 1.)

fig. 24. Ing. Cincinat Sfințescu, Estetica Bucureștiului
Institutul de Arte Grafice ”Bucovina”, 1932, pag. 94-102 (fragmentul 2.)


fig. 25. Ing. Cincinat Sfințescu, Estetica Bucureștiului
Institutul de Arte Grafice ”Bucovina”, 1932, pag. 94-102 (fragmentul 3.)








note: 


1 - Dreptatea, 15 mai 1930 (fragment de articol)



2 - Curentul, 3 septembrie 1929



3 - Universul, 4 septembrie 1929



4 - Ilustrațiunea Română, 15 mai 1930, fragment din articolul La Snagov, pe iarba verde de Ion Tik 




5, 6 - A se vedea articolul dedicat acestui subiect pe care-l vom publica în curând.
7 - În același stil REGIONAL, Octav Doicescu avea să proiecteze ulterior Cabana Babele (1937), Cabana Ilgani (1937) și Cabana Insula Lupilor (1937), Conacul Alimănișteanu (1938).
8 - A se vedea articolul dedicat acestui subiect pe care-l vom publica în curând.
9 - Curentul, 29 aprilie 1934




10 - Spre exemplificare, un grup de intelectuali americani care vizitează România sunt invitați de primarul Bucureștiului să ia masa la Snagov și să viziteze realizările primăriei din Parcul Snagov, Curentul, 22 august 1933.



11 - Dreptatea, 20 august 1930 (fragment de articol)








sursa imaginilor:

1 - Arhiva Andrei Doicescu
2-11 - Colecția Liliana Chiaburu
13, 15 - Eufem Mihăileanu, SNAGOVUL (fragment), 1931, Tiparul ”Oltenia”, București, fotografia: Ebner
14 - Revista Ilustrațiunea Română, 20 iulie 1938
16-18 - Revista Ilustrațiunea Română, 15 mai 1930









_____________________________________________________________________