În 1936, trustul american Benjamin Franklin Goodrich, cel mai vechi producător de anvelope din lume, se asociază cu Elisabeta, principesă a României, cu scopul de a înființa în România o fabrica de anvelope.
Prin decret regal al lui Carol al II-lea, în 1936 ia naștere compania ”Banloc – Goodrich”, deținută de Societatea Banloc și de B.F. Goodrich Company din Akron-Ohio.
Această companie nou înființată construiește în 1938 uzina de anvelope Banloc-Goodrich de la Florești, Prahova care va fi echipată cu cele mai moderne utilaje americane, devenind astfel cea mai modernă fabrică de profil din Europa, fapt confirmat de industriile de specialitate din Statele Unite ale Americii.
Pentru proiectarea uzinelor, atelierelor și locuințelor muncitorilor de la Florești ale companiei, dar și pentru proiectarea birourilor societății Banloc-Goodrich din București, a fost ales arhitectul Octav Doicescu.
Inspirat din arhitectura americană, blocul Banloc-Goodrich a fost proiectat în 1938, în aceeași perioadă în care sunt proiectate și uzinele de la Florești. Din cauza războiului, însă, blocul ajunge să fie ridicat abia în anii 1943-1946.
Blocul de birouri Banloc-Goodrich mai purta numele și de ”Blocul Roșu” pentru că fațada etajelor superioare era finisată în culoare roșie-cărămizie, Ocra Rossa. Arcadele parterului și unele ancadramente ale ferestrelor erau placate cu piatra de Bașchioi.
Câțiva ani după terminarea construcției, în aripa dreaptă în vitrina de la parter, a fost expusă o mașină americană.
În 1958, compania americană B.F. Goodrich atacă statul român la un tribunal specializat pe litigii intrenaționale de la Washington și obține condamnarea României la plata de daune pentru naționalizarea din 1948.
Începând cu anii '60, clădirea devine sediul Institutului de Proiectări pentru Construcția de Mașini, I.P.C.M.
După cutremurul din 1977 blocul suferă lucrări de consolidare, cu care ocazie tencuiala Ocra Rossa este înlocuită cu o tencuială de culoare bej deschis.
În octombrie 2019, conform Legii 174/2019, Blocul Banloc-Goodrich a fost transferată în proprietatea Institutului Național „Elie Wiesel” pentru Studiul Holocaustului din România, fiind desemnat drept sediul viitorului muzeu.
1. Fațada principală, proiect
2. Blocul Banloc, în prezent
3. Fotografie din perioada când blocul era roșu
4. Fotografie din perioada când blocul era roșu
5. Fotografie din perioada când blocul era roșu
6. Fotografie din perioada când blocul era roșu
7. Fațada principală, schiță, varianta finală
8. Detaliu de fațadă, scara 1/20
(1), (7) - (8) Arhiva Octav Doicescu
(2) Blogul Politici Weebley
(4) Spațiul modernității românești, Carmen Popescu, Editura Fundației Arhitext design, 2011
(5) Ghidul Bucureștiului, 1962