Ce mult mă bucur că aţi pus o fotografie a dumneavoastră! Să fie bucuria de a descoperi încă un chip al lui Dumnezeu, un truditor pentru apropierea de El şi asemănarea cu El? Postarea este foarte atrăgătoare. Oare este şi realizabilă în curând? Va arăta vreodată România aşa cum este duhul neamului ei?
Satul turistic este alcatuit doar din cele 7 case identice care se vad in imagini si care au regim de pensiune. Investitorul am inteles ca este un englez care dupa ce proiectul a fost finalizat foarte bine, dupa parerea mea, nu a mai reusit sa administreze corespunzator satucul. Poate in viitor va fi pus mai bine in valoare.
Din pacate, despre aceste case nu stiu nimic in plus fata de ce se vede si de ce am scris in comentariul de mai sus. Si mie mi se par reusite, de aceea le-am si postat. Nici despre autoarea lor nu stiu deocamdata chiar nimic. Pozele sunt facute de un coleg care a petrecut cateva ceasuri acolo.
nu copierea formelor pune duh in lucruri ci repetarea gesturilor originare, cu maxima sinceritate...ma gandesc la coborarea artei autentice din rit. poate ca executia este de buna calitate, poate ca autorii au avut cele mai bune intentii, dar..cand vad duplicate, am acelasi sentiment de respingere, nepotrivire,..ridicol, fie ca forma este originala/moderna sau istorica; spititul nu este nici pe departe cel al Traditiei..
si, invers, ...sentimente de bucurie, autentic si admiratie in fata unor case, care, desi foarte moderne ca forma, par ca ies din timp prin legatura vie cu spiritul locului si prin simplitatea si sinceritatea gestului calificat... in sensul asta ar fi multe de invatat de la arhitectura japoneza, de exemplu...
@ anonim Citind cele scrise de dvstra, ma gandesc ca acest comentariu l-ati postat la casele Denisei Varlan pentru ca unul dintr cele doua paragrafe ii este dedicat. Cred ca cel de-al doilea... Aceasta a fost ideea?
...nu, primul. nu e vorba de case. e o casa si 6 clone, din cate am inteles... si asta ma deranjeaza in imagine: pentru mine, e ceva nefiresc sa vad un model de casa repetat identic, in serie. oricat ar fi el de bun.. iar acolo vad productie de serie. ceea ce nu se potriveste cu nici o arta traditionala..
Dupa pertinenta comentariilor cred ca suntem colegi :) si imi pare bine de intalnire.
Aveti dreptate pe fond, dar cred ca vina o poarta investitorul care, aproape ca mai mereu se zgarceste acolo unde nu este cazul si anume la partea de arhitectura. Ma bucur ca vizitatorii blogului sa aiba pareri despre casele expuse si chiar incurajez la asta, dar eu, ca si gazda a colegilor mei, nu cred ca este cazul sa ma implic in critica caselor lor.
Stiti ca nu prea se gasesc usor exemple de arhitectura traditionala contemporana. Daca aveti posibilitatea sa imi trimiteti fotografii cu case traditionale sau inspirate de arhitectura traditionala facute de dvstra sau de colegii nostri, v-as ruga sa o faceti. Este util, cred, sa apara mai multe genuri de abordari.
Iar legat de arhitectura japoneza, sunt de acord cu dvstra. Eu de multe ori spun beneficiarilor mei, mai in gluma sau mai in serios (dar ei o iau ca gluma :)) ), ca eu fac arhitectura romaneasca si arhitectura japoneza… Dar asta este o discutie pe care am putea-o purta, poate, la o postare anume.
Oricum, voi pune si postarea asta la tag-ul/eticheta “discutii”. Si stiu ca peste putin timp voi primi o provocare la o discutie legata de arhitectura traditionala contemporana pe care o voi pune pe blog. Poate stati pe aproape... Si dvstra si ceilalti colegi arhitecti care mai treceti pe aici.
Sunt născută în 1961, am absolvit Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" în 1986.
Între 1989-1993 am lucrat în colectivul de arhitectură condus de arh. Şerban Niţulescu la Procema S.A.. Arhitectură tradiţională am început să lucrez din 1992 împreuna cu arh. Nicolae Goga (1914 - 1995) şi cu arh. Anghel Marcu (191? - 1998) la Casa memorială arh. Constantin Joja (1908 - 1991), colegul şi prietenul de-o viaţă al arh. Nicolae Goga.
Tuturor acestora le rămân profund recunoscătoare.
Contact: liliana.chiaburu@gmail.com
0753/02.96.02.
http://atelieruldearhitectura.blogspot.ro/2009/09/case-in-constructie.html
Ca să va intoarceţi de la un anumit subiect la Pagina principală, daţi clic pe inscripţia ATELIERUL DE ARHITECTURĂ din antet.
Daca aţi ajuns la finalul paginii principale, veţi găsi link-ul Postări mai vechi. Dacă vreţi să le vizionaţi, daţi clic.
În general, postările conţin exclusiv imagini. În schimb, în unele comentarii din subsolul postărilor se găsesc completări utile, motiv pentru care vă îndemn să le citiţi.
Pentru mine asta înseamnă arhitectura tradiţională românească - libertate.
Arhitectura tradiţională te ajută să te regăseşti pe tine însuţi, te odihneşte, te bucură. Este o constatare nu doar a mea, ci şi a multora dintre cei care au avut ocazia să întâlnească un astfel de spaţiu.
Într-o casă tradiţională nu mai eşti atât de vulnerabil la presiunea de a fi în rând cu lumea, nu te mai simţi obligat să te încadrezi în ritmul contemporaneităţii, ieşi întrucâtva din vârtejul în care suntem prinşi cu toţii.
Într-un astfel de ambient nu mai eşti presat de dorinţa inconştientă de a înnoi lucrurile de care eşti înconjurat, de a căuta permanent ceva mai bun, mai confortabil, mai modern. Eşti mulţumit cu ce ai. Pentru că asta ai primit.
Ce mult mă bucur că aţi pus o fotografie a dumneavoastră! Să fie bucuria de a descoperi încă un chip al lui Dumnezeu, un truditor pentru apropierea de El şi asemănarea cu El? Postarea este foarte atrăgătoare. Oare este şi realizabilă în curând? Va arăta vreodată România aşa cum este duhul neamului ei?
RăspundeţiȘtergereCe frumos stiti sa scrieti! Multumesc!...
RăspundeţiȘtergereSatul turistic este alcatuit doar din cele 7 case identice care se vad in imagini si care au regim de pensiune.
Investitorul am inteles ca este un englez care dupa ce proiectul a fost finalizat foarte bine, dupa parerea mea, nu a mai reusit sa administreze corespunzator satucul. Poate in viitor va fi pus mai bine in valoare.
Liliana, ma bucur ca ai iesit din soba! :))
RăspundeţiȘtergereNu-s rele deloc aceste case. Ce-i cu ele?
Iulian, multumesc pentru intampinare! :)
RăspundeţiȘtergereDin pacate, despre aceste case nu stiu nimic in plus fata de ce se vede si de ce am scris in comentariul de mai sus. Si mie mi se par reusite, de aceea le-am si postat. Nici despre autoarea lor nu stiu deocamdata chiar nimic. Pozele sunt facute de un coleg care a petrecut cateva ceasuri acolo.
nu copierea formelor pune duh in lucruri ci repetarea gesturilor originare, cu maxima sinceritate...ma gandesc la coborarea artei autentice din rit.
RăspundeţiȘtergerepoate ca executia este de buna calitate, poate ca autorii au avut cele mai bune intentii, dar..cand vad duplicate, am acelasi sentiment de respingere, nepotrivire,..ridicol, fie ca forma este originala/moderna sau istorica; spititul nu este nici pe departe cel al Traditiei..
si, invers, ...sentimente de bucurie, autentic si admiratie in fata unor case, care, desi foarte moderne ca forma, par ca ies din timp prin legatura vie cu spiritul locului si prin simplitatea si sinceritatea gestului calificat... in sensul asta ar fi multe de invatat de la arhitectura japoneza, de exemplu...
@ anonim
RăspundeţiȘtergereCitind cele scrise de dvstra, ma gandesc ca acest comentariu l-ati postat la casele Denisei Varlan pentru ca unul dintr cele doua paragrafe ii este dedicat. Cred ca cel de-al doilea...
Aceasta a fost ideea?
...nu, primul. nu e vorba de case. e o casa si 6 clone, din cate am inteles... si asta ma deranjeaza in imagine: pentru mine, e ceva nefiresc sa vad un model de casa repetat identic, in serie. oricat ar fi el de bun.. iar acolo vad productie de serie. ceea ce nu se potriveste cu nici o arta traditionala..
RăspundeţiȘtergere@ anonim
RăspundeţiȘtergereDupa pertinenta comentariilor cred ca suntem colegi :) si imi pare bine de intalnire.
Aveti dreptate pe fond, dar cred ca vina o poarta investitorul care, aproape ca mai mereu se zgarceste acolo unde nu este cazul si anume la partea de arhitectura. Ma bucur ca vizitatorii blogului sa aiba pareri despre casele expuse si chiar incurajez la asta, dar eu, ca si gazda a colegilor mei, nu cred ca este cazul sa ma implic in critica caselor lor.
Stiti ca nu prea se gasesc usor exemple de arhitectura traditionala contemporana. Daca aveti posibilitatea sa imi trimiteti fotografii cu case traditionale sau inspirate de arhitectura traditionala facute de dvstra sau de colegii nostri, v-as ruga sa o faceti. Este util, cred, sa apara mai multe genuri de abordari.
Iar legat de arhitectura japoneza, sunt de acord cu dvstra. Eu de multe ori spun beneficiarilor mei, mai in gluma sau mai in serios (dar ei o iau ca gluma :)) ), ca eu fac arhitectura romaneasca si arhitectura japoneza… Dar asta este o discutie pe care am putea-o purta, poate, la o postare anume.
Oricum, voi pune si postarea asta la tag-ul/eticheta “discutii”. Si stiu ca peste putin timp voi primi o provocare la o discutie legata de arhitectura traditionala contemporana pe care o voi pune pe blog. Poate stati pe aproape... Si dvstra si ceilalti colegi arhitecti care mai treceti pe aici.
Este vorba de "Satul Prunilor", creat de firma imobiliara a lui Nicolae Ratiu (el fiind vazut ca "englez").
RăspundeţiȘtergere@ Radu Al.-Com
RăspundeţiȘtergereMultumesc, am facut acum completarea in titlu.